1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Rumbă
Nume locale: rumbă, şuvoaie, codri
Ţesătură decorativă de lînă şi bumbac sau lînă şi cînepă, care are o faţă cu motive geometrice: bimicurbe, romburi mari sau mici alese cu lînă unite în diferite compoziţii şi gamă cromatică multicoloră pe fondal negru. Desenul geometric este ales cu lînă colorată, care se aşterne în formă de laţuri şi însăilături realizate în 3 iţe.
Acest tip de ţesătură decorativă predomină în raioanele: Soroca, Floreşti, Rîşcani etc, deseori pentru a obţine o piesă „aleasă” – rumbă mai lată, se unesc doi laţi. Se foloseşte rumba în decorul locuinţei.
Astfel de ţesătură cu alesătură rară se întîlneşte şi la alte etnii – ucraineni, bieloruşi. Sub termenul de „rumbă” întâlnim la moldoveni dansul „Rumba”, care are figuri geometrizate.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Rumba este o ţesătură decorativă pentru decorul căreia se consumă puţină lînă vopsită, fiindcă ozorul ei seamănă cu o broderie cusută rară cu lînă colorată pe o ţesătură întunecată. Tehnica de lucru e ţesutul în trei iţe. Fondalul rumbelor e de culoare neagră, compoziţional e diferite forme de îmbinare a dungilor colorate în formă de „zigzag”, romburi mari şi mici, alesături în formă de frunze geometrice etc., realizate la o distanţă de 1 cm. Se întîlnesc local rumbe, în care sunt îmbinate dungile simple cu motive alese factural cu laţuri, care redau ţesăturilor de acest tip o mai mare originalitate. Rumbele se ţesea cu urzeală de cînepă sau bumbac negru răsucit, băteala de bază de asemenea era din cînepă vopsită în negru, şi numai desenul din linii punctate şi laţuri la capete este de fire de lînă plină colorată sau fir pus în două. Rumba se mai făcea şi din deşeurile de lînă rămase de la alesul unui covor. Acest tip de ţesătură are o mare vechime, şi astăzi ţesutul lui demonstrează o modalitate eficientă a ţesutului, cum cu resurse de lînă puţină se pot crea valori decorative de mare preţ.
Aceste rumbe cusute din doi laţi se folosesc la acoperitul paturilor, în calitate de covoraş pe perete lângă pat etc. Ele fac parte din zestrea fetelor, din cadrul darurilor la ritualul funerar.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Tipul de ţesătură decorativă – cerga este confecţionată îndeosebi în raioanele de la nordul şi centrul republicii. Însă din motivul că piesele ţesute fac parte din zestrea copiilor ele pot fi întîlnite oriunde, fiind valori mobile alături de persoana-proprietară.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
De rînd cu alte ţesături decorative rumbe astăzi mai puţine se ţese, îndeosebi se mai ţese în r-nele Soroca, Floreşti, Drochia, Rîşcani, Donduşeni, Edineţ. Coloritul lor este vioi, culori aprinse şi-s deosebit de frumoase. Însă în mare parte astăzi în familiile noi şi tinere nu se ţese, dar în locul lor sunt folosite cuverturi, covoraşe de producţie industriale şi străine.
5. Data inventarierii, specialistul:
28.11.2010. Elena Postolachi, cercetător ştiinţific coordonator Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
6. Referinte la literatura, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate in comunitate, materiale de arhiva, diferite imagini:
Постолаки Е.А. Молдавское народное ткачество (XIX – нач. XX в.). Кишинев, Штиинца, 1987.
Постолаки Е.А. К вопросу классификации молдавских ковровых изделий XIX – нач. XX в// Известия АН МССР. Серия обществ. наук, 1983, № 1.
Зеленчук В., Постолаки Е. Коворул молдовенеск. Тимпул, Кишинэу, 1990.
