Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Preparate din carne de oaie

1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Preparate din carne de oaie

Nume local: mâncăruri din carne de oaie, de miel.

Mâncărurile din carne de oaie sunt preparate şi consumate preponderent în zona de sud a ţării, a cărei locuitori sunt specializaţi în creşterea ovinelor. Aici sunt crescute oi bune pentru carne, în afară de cele bune  pentru brânză şi lână. La nordul ţării carnea de miel e consumată mai rar, oile de aici sunt crescute pentru brânză şi lână.  În satele de la centrul şi de la nordul republici carnea de miel este preparată şi se consumă în special la sărbătorile pascale, iar carnea de oaie este consumată în cazuri aparte. Bucatele din carne de oaie sunt de mare vechime în sistemul alimentar, ele se aseamănă cu cele consumate de locuitorii din sudul României, Bulgariei, Ucrainei.

Pretutindeni în sate se păstrează tradiţia de a mânca carne de miel prima dată la sărbătoarea Paştelui. Se pregăteşte mielul copt întreg în cuptor sau în rolă. Este preferat mielul umplut, friptura de miel, mielul preparat la grătar etc. Este gustoasă ciorba de miel, carnea de miel prăjită, căreia i se adaugă usturoi.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Preparatele tradiţionale din carne de oaie caracteristice consumului cotidian şi sărbătoresc la sud sunt: ciulamaua de miel, cavurmaua, iahnia, pastramaua, ciorba etc.  

Atât mâncărurile din carne de miel, cât şi cele din carne de oaie sunt preparate şi consumate pe teritoriul ţării. Mâncărurile tradiţionale la sudul ţării din carne de oaie sunt preparate pe termen lung: cavurmaua, carnea prăjită în grăsime, după reţeta dacică. După ce jertfesc mielul sau berbecul sapă o groapă adâncă în lut, înmoaie lutul cu apă, aşează animalul în groapă, îl ung cu lut de jur împrejur peste blană, încât îi formează un veşmânt, după care pun vreascuri deasupra. Fac un foc destul de mare, pentru ca jăratecul să pătrundă stratul de lut care serveşte ca vas termic. Când se înlătură resturile focului bucăţile de lut se scot împreună cu blana şi pielea animalului, iar carnea preparată este foarte gustoasă.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

Ciobanii, pădurarii, participanţii la competiţiile de trânta populară, dar şi bărbaţii aflaţi la muncile câmpului prepară mielul

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

Astăzi gospodarii pregătesc bucate din carne de oaie, dar şi în instituţiile de alimentaţie publică.

5. Data inventarierii, specialistul:

4.11.2010.Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini :

Ofelia Văduva. Paşi spre sacru. Din etnologia alimentaţiei româneşti. Editura Enciclopedică. Bucureşti. 1996.

Маруневич М. Материальная культура гагаузов конца XIX – нач. XX  вв. Кишинев, 1988.

Никогло Д. Система питания гагаузов в XIX – нач.  XX вв. Кишинев, 2004.

Claudian I. Alimentaţia poporului român. Bucureşti, 1939.

*** Молдаване. Очерки истории, этнографии, искусствоведения. Штиинца. Кишинев, 1977.

***Materiale de teren, 2000-2010.

Subscribe to Fluxuri Distribuţie
9999999999999999999