Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Învârtită

1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Învârtită

Nume local: învîrtitî, îmvârtitî – pe întreg teritoriul ţării, plăşinti, plăcintî, plăcintî învîrtitî – în zona de sud; saralii învîrtiti – Transnistria.

Prăjitură făcută dintr-o foaie subţire, umplută cu nuci, mere sau brânză şi apoi strânsă colac.// Dicţionarul limbii române moderne. Bucureşti, 1958.

Preparatul culinar – învârtita este atestat pe întreg teritoriul ţării dar diferă după compoziţia împluturii şi tehnologiei de preparare. În partea de nord se face învârtita cu brânză de vaci, cu cartofi, brânză de oi şi jumere de porc, învârtita cu sfeclă dulce şi mac tradiţionale acestei zone. În zona de centru, Camenca, Râbniţa se face cu brânză de vaci, nuci pisate, dulceaţă şi în formă de saralii.

Preparatul culinar – învârtita este atestat în toate comunităţile etnice cât şi ţările vecine Bucovina, România, Ucraina.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Învârtita se face din aluat simplu, din aluat cu drojdie, din aluat cu drojdie dulce, atestată pe întreg teritoriul ţării. Împlutura cu care se face învârtita diferă de la zonă la alta, şi depinde şi de fantezia gospodinelor. La nord în post învârtita se face cu sfeclă albă dulce şi cu mac, cu varză (verză) prăjită, cu cartofi. La sărbători, la mesele de pomenire, în restul zilelor se face cu brânză de vaci, cu brânză de oi cu jumere, cu cartofi, brânză de oi şi jumere. Turta se întinde pe o faţă de masă, anume pentru aceasta, se unge cu ulei sau unt se presoară împlutura pe toată suprafaţa, apoi se întinde a doua turtă şi se unge, şi se presoară, se pune şi a treia turtă, se unge, se pune împlutura, apoi cu ajutorul feţei de masă se învârte sul şi se face în formă de un colac. Se coace în cuptor sau la cuptorul de la aragaz.

Este atestată în zona de centru şi la sud forma de „S” – saralii, care se face mai mică dar împlutura este brânza de vaci, de oi, cartofi, varză, coapte în cuptor.

Pentru mesele de sărbătoare din cadrul familiei, calendaristice se face învârtită din aluat cu drojdie dulce, care se punea tăiată felii pe masă, în trecut la nuntă, cumătrie, în loc de alte copturi care încă nu se făceau. Învârtita din aluat dulce se face, de obicei cu nucă pisată cu zahăr, cu dulceaţă, cu magiun de prune, cu mere etc.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

Este atestată la toate comunităţile etnice rurale atât la nord, cât şi în zonele de centru şi la sud sub diferite denumiri locale.

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

Este atestată ca preparat culinar pe întreg teritoriu ţării consumat în zilele de duminică, zilele de naştere, în cadrul obiceiurilor şi tradiţiilor sărbătorilor de Crăciun, Paşti. Mai rar se întâlneşte astăzi la mesele din cadrul ceremonialului de căsătorie, naştere. Pentru aceste mese astăzi se coc variate copturi de casă, şi torte, care au luat locul învârtitei.

5. Data inventarierii, specialistul:

02.08.2010. Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini :

Iarovoi V. Sistemul alimentar – mijloc de păstrare a culturii tradiţionale//Păstrarea patrimoniului cultural european. Chişinău, 2009.

*** Dările de seamă ale Institutului de Etnografie aa. 1980-1987.

*** Materiale de teren aa. 1980-2010.

Яровая В. Традиции и гостеприимства – визитная карточка молдаван // Курсы развивающейся Молдовы. VII том. Гостеприимство и ярмарки как институты соционормативной культуры. Москва. 2009.

Subscribe to Fluxuri Distribuţie
9999999999999999999