1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Preparate din carne de vită
Nume local: bucate din carne de vită, de frupt, pregătite în R. Moldova: răcituri, mititei, ciorbă, pârjoale, friptură, sarmale, limbă etc.
Bucatele din carne de vită, în special de viţel, pe timpuri au fost pe masa ţăranilor numai la sărbători. Bovinele erau crescute în gospodării pentru activităţi de muncă şi numai în cazuri aparte se sacrificau. Animalele erau sacrificate la carne atunci când erau mai multe decât putea familia să le întreţină, atunci când în familie avea loc o nuntă sau o înmormântare. Bucatele din carne de vită aveau acelaşi nume ca cele din carne de porc. Din carne de vită erau preparate mai multe bucate cunoscute şi altor tradiţii culturale din România şi Ucraina.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Bucatele din carne de vită sunt mai rar consumate de populaţia ţării, decât cele din carne de porc sau de pasăre. Dar s-au impus mai ales în cadrul sărbătorilor. Din ea se preparau: zeamă, răcituri, limbă împănată, carne prăjită, friptură, pârjoale, chiftele, ardei împluţi, sarmale. La sud este populară ciulamaua de viţel, iahnia, ciorba. Se pregătesc şi fasole cu carne de viţel, carne în sos alb, cu legume, ciorbe, borşuri. Uneori carnea de viţel este amestecată cu cea de porc.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Bucatele din carne de viţel sunt dietetice şi aceste calităţi sunt cunoscute pretutindeni. Sunt preparate şi de instituţiile alimentaţiei publice care respectă tehnologia de pregătire tradiţională a bucatelor.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Preparatele din carne de vită sunt consumate mai mult de populaţia în vârstă, copii. Produsele din carne de vită sunt accesibile astăzi pe piaţă.
5. Data inventarierii, specialistul:
5.01.2011.Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini :
Laşcu N. Cum trăiau românii. Bucureşti, 1965.
Яровая В. Пища//Молдаване. Москва. Наука, 2010.
Iarovoi V. Permanenţe şi continuitate în obţinerea din natură a produselor alimentare//Revista de Etnografie vol. 1. Chişinău, 2005.
Iarovoi V. Sistemul alimentar – mijloc de păstrare a culturii tradiţionale//Păstrarea patrimoniului cultural în ţările europene. Chişinău, 2009.
*** Молдаване. Очерки истории, этнографии, искусствоведения. Штиинца. Кишинев, 1977.
***Materiale de teren, 2000-2010.
