1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Bere.
Nume local: bere
Bere – băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea cu o drojdie specială a mustului rezultat din fierberea cu apă a malţului şi a hameiului; Ţap, halbă, sticlă de bere. Am moştenit derivatul berar – fabricant sau negustor de bere şi berărie – local în care se bea bere sau fabrica de bere.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Berea este o băutură foarte veche în ţinutul carpato-danubian. În genere, ea a fost cunoscută de timpuriu în omenire, încă din preistorie. Prima menţiune despre bere este în 1402 când Alexandru cel Bun dăruieşte mănăstirii Moldoviţa două mori în Baia şi jumătate de moară de sladniţă în care se producea bere. Termenul „sladniţă” provine din „slad” care înseamnă „maeţ” (orz încolţit) necesar la fabricarea berii”. În general, berea nu poate fi socotită ca o băutură specifică. Berea e socotită, din contra, ca o băutură care s-a impus din afară şi a fost folosită mai ales de clasele avute. Populaţia străveche a traco-dacilor fabricau din orz o băutură pe care romanii o numeau sabaja – sabajum, căreia grupul de popoare din nord îi spuneau bere tracică, sau bere tracă. Vasile Pârvan scrie că vinul a fost consumat în vechime, la noi, de cei bogaţi, pe când marea majoritate a populaţiei au băut bere tracică (V. Pârvan. Getica. O protoistorie a Daciei. 1926).Documente din evul mediu. Alexandru Lăpuşneanu era mare amator de bere bună. În 1567 el cere bistriţenilor să i se trimită meşteri care să prepare bere pe „gustul său” ceea ce dovedeşte că consumul berii în cercuri sociale avute. La un banchet pe care l-a dat Vasile Lupu în cinstea patriarhului din Antiohia Paul de Alep relatează că „la fiecare trei sau patru pahare de vin, domnul bea şi un pahar de bere, fiindcă e rece şi răcoritoare”.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Berea fabricată mai mult pe cale industrială are astăzi tot mai mulţi consumatori. În Moldova se bea bere mai des la sărbătorile organizate în oraş.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
O consumă mult tineretul în orele de odihnă în baruri, la terasă. Varietatea denumirii berii e bogată astăzi: Bere Chişinău, Bere aurie, Bere blondă, Bere întunecată, etc.
5. Data inventarierii, specialistul:
16.10.2010. Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:
Iarovoi V. Băuturi tradiţionale din Moldova// Buletin ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeografie. Vol. 3(16) Chişinău, 2005.
В.Яровая. Пища и утварь //Молдаване. Москва, 2010.
Dm.Cantemir. Descrierea Moldovei, 1982.
D.Iov. Privelişti basarabene. Ed.Naţională. Gh.Mecu. 1941.
V.Buzilă. Obiceiul cinstirii vinului la moldoveni //Tyragetia. XV. Chişinău, 2006.
