1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Preparate din legume
Nume local: preparate sau mâncăruri din legume, sub diferite forme: salate, ciorbe, supe, pireuri, fierte, coapte, murate, marinate etc. formează temelia alimentaţiei moldovenilor din cele mai vechi timpuri.
La ţară toate gospodăriile cultivă diferite legume: cartofi, varză, ceapă, usturoi, roşii, castraveţi, vinete, morcov, ridiche, sfeclă roşie, napi etc. pentru prepararea diferitor mâncăruri. În general preparatele din legume sunt predominate în bucătăria moldovenilor pe întreg teritoriul ţării. Dar se observă o mai mare frecvenţă a lor în satele din centrul şi sudul ei, unde legumicultura este o ocupaţie importantă.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Variatele preparate din cartofi ocupă unul din primele locuri în bucătăria moldovenilor. Pe întreg teritoriu sunt practicate peste 30 de reţete din cartofi după diferite tehnologii (fierte, coapte, prăjite, piure, în ciorbe etc.), asortate altor componente alimentare.
Mâncărurile din legume stau la baza alimentaţiei locuitorilor acestui teritoriu din care fac parte şi bucatele din boboase. Fasole fierte, fasole făcăluite, icre de vânătă, de bostănei, năut fiert, diferite supe cu fasole, cu mazăre, păstăi verzi de fasole cu smântână, cu mujdei, În bucătăria moldovenilor un loc de seamă îl au preparatele din boboase (folosite, năut, mazăre etc.), care se consumă îndeosebi în timpul posturilor, iarna, primăvara. Sunt des pregătite ciorbele cu fasole, fasole fierte, fasole făcăluite cu mujdei, păstăile verzi de fasole cu smântână, cu mujdei, năutul cu carne, pregătit mai des în zona de centru şi zona de sud a ţării.
Preparatele din varză nu cedează cartofului enumerând şi ele reţete şi tehnologii diferite – salate, varză cu carne, sarmale, plăcinte, colţunaşi etc. Numărul lor poate continua, fiindcă prepararea bucatelor din legume depinde şi de fantezia gospodinelor.
O deosebită valoare o au preparatele din ardei graşi (copţi, prăjiţi cu smântână, împluţi cu orez şi carne, cu varză şi morcov, diferitele ghiveciuri de legume din vinete, ardei, bostănei etc.
Preparate din legume proaspete sunt consumate în timpul verii, toamna, iar pentru iarnă gospodinele pregătesc diferite salate, ghiveciuri, murături şi alte conserve din legume pe care le consumă iarna. Multe din preparatele din legume se pot numi tradiţionale: sarmale învelite în foi de varză, foi de viţă-de-vie, ardei împluţi cu varză şi morcov, vinetele murate etc. bucatele din fasole şi năut etc.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Preparatele din legume sunt pregătite şi consumate de către toate localităţile din Republica Moldova. Tehnologia pregătirii lor diferă de la o zonă la alta, depinde de ingeniozitatea gospodinelor. Vom da câteva exemple de bucate din legume din s. Nemirovca, Camenca: cotlete de cartofi, salată de cartofi, cartofi înăbuşiţi (cu carne sau cu varză), cartofi noi cu usturoi, cartofi noi cu păstăi verzi, roşii umplute, vinete conservate, salată de pepeni cu ceapă. Bucate din legume din s. Sudarca, Donduşeni: „ghiţomance”, cartofi copţi, cartofi prăjiţi, cartofi cu costiţă de porc, cartofi cu păstăi, vinegret, salată de cartofi cu pastă de pătlăgele. Bucate din legume din satele Coşniţa, Dubăsari şi Hansc, Ialoveni: cartofi înfundaţi cu carne, turte cu cartofi, mâncărică, vânătă cu adjică, chiperi dulci cu varză, legume la cuptor, suc de pătlăgele roşii pentru borş, iahnie de legume, urzici cu usturoi, bostănei prăjiţi, bostan cu lapte.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Preparatele din legume sunt baza alimentaţiei populaţiei. Se atestă o tendinţă largă în consumarea acestor bucate. Pe larg sunt puse în vânzare produse legumicole variate din care se pot pregăti o varietate mare de bucate din legume.
5. Data inventarierii, specialistul:
16.01.2011. Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini :
Laşcu N. Cum trăiau românii. Bucureşti, 1965.
Яровая В. Пища//Молдаване. Москва. Наука, 2010.
Iarovoi V. Permanenţe şi continuitate în obţinerea din natură a produselor alimentare//Revista de Etnografie vol. 1. Chişinău, 2005.
Iarovoi V. Sistemul alimentar – mijloc de păstrare a culturii tradiţionale//Păstrarea patrimoniului cultural în ţările europene. Chişinău, 2009.
*** Молдаване. Очерки истории, этнографии, искусствоведения. Штиинца. Кишинев, 1977.
***Materiale de teren, 2000-2010.
