1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Preparate din carne de pasăre
Nume local: bucate sau mâncăruri din carne de pasăre
În Republica Moldova este preparată şi consumată sub formă de bucate carnea de găină, pui, cocoş, raţă, gâscă, curcan.
În satul tradiţional bucatele din carne de pasăre se pregăteau cu precădere la sărbători, erau cunoscute pe întreg teritoriul ţării. Au asemănări şi deosebiri faţă de bucatele preparate de alte popoare vecine.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Preparatele din carne de pasăre pregătite şi consumate de locuitorii din ţară sunt variate după compoziţie, tehnologia de preparare, produse alimentare asortate, etc. În fiece zi în familie se pregătesc supe, ciorbe, cartofi cu pui sau găină, pui în smântână sau sos alb, ciulama de pui, mâncărică etc. Unele bucate se pregătesc la sărbătorile de familie şi calendaristice: găini împlute, perişoare, pârjoale, friptură, gâşte împlute etc. menţionez aici răciturile de cucoş, curcan pregătite la nordul Moldovei, centru şi la sud, zeama de găină cu tocmăgei de casă, cunoscută în afara hotarelor ţării după gustul ei rafinat şi bun. Zeama de găină pregătită din pasăre, crescută în gospodărie, acrită cu borş de casă, cu tocmăgei pregătiţi numai pe ou, făină şi apă. Sunt atestate şi astfel de preparate: găini, raţe marinate, apoi coapte în cuptor – Sălcuţa, Căuşeni, Corcmaz, Ştefan Vodă.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Bucatele din carne de pasăre sunt preparate pe tot teritoriul şi de toate comunităţile etnice, de instituţiile alimentaţiei publice.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Pe lângă bucatele preparate de pe timpuri, dar care îşi păstrează locul sunt cunoscute bucatele noi intrate în bucătăria noastră: diferite salate cu piept de găină, bătutele din piept de găină, pulpe împlute cu ciuperci, gâturi de pasăre împlute, găini coapte pe frigare.
5. Data inventarierii, specialistul:
14.12.2010. Valentina Iarovoi, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini :
Iarovoi V. Sistemul alimentar – mijloc de păstrare a culturii tradiţionale//Păstrarea patrimoniului cultural în ţările europene. Chişinău, 2009.
Iarovoi V. Produsele alimentare şi bucate în cadrul ceremonialului de căsătorie//Academos. Revistă de ştiinţă, inovare. Editura şi Arta. Nr. 4. Chişinău, 2009.
*** Молдаване. Очерки истории, этнографии, искусствоведения. Штиинца. Кишинев, 1977.
***Materiale de teren, 2010.
