Melodii de dans rituale

1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Melodii de dans rituale 

Nume local: în dependenţă de locul şi funcţia dansului în cadrul ceremonialului:

1.Hora miresei;

2.Oleandra;

3.De jucat pe drum;

4.Dansul pomului;

5.Jocul vorniceilor;

6.De trei ori în jurul mesei;

7.Busuiocul;

8.Zestrea;

9.Dansul miresei

10.Hora de după cununie

11.Găina

12.Jucatul colacilor

13.Joc mare

14.Fataua

15.Jocul soacrei

Melodii integrate dansurilor cu funcţie rituală din cadrul actelor respective ale ceremonialului nupţial.

În prezent se interpretează cu o anumită frecvenţă  în cadrul nunţii dansurile 3, 6, 9, 11, 12, 13, 14, 15, celelalte sunt reactualizate  sporadic, fiind cunoscute de promotorii generaţiei mai în vârstă.

Se practică pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi alte zone folclorice din spaţiul românesc.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Hora miresei - dans interpretat de fete şi mireasă după iertăciunea mică (binecuvântarea miresei de către mama acesteia). Mireasa este scoasă în odaia pentru oaspeţi, înconjura de trei ori masa, pe care se aflau jemnele miresei, şi se oprea lângă icoană, unde urma Datul mânii. Tempo moderat în măsura 6/8, 2/4.

Oleandra – dans al fetelor şi miresei la casa ei, ce simboliza despărţirea de grupul de fete. Tempo moderat, în sistem ritmic aksak(asimetric).

 De jucat pe drum – melodii de joc, interpretate în cadrul drumurilor ceremoniale, de regulă în sistem ritmic aksak(asimetric), însoţite de strigături.

 Dansul pomului/Pomul mirelui/ Solul mirelui/Bradul -  dans bărbătesc de virtuozitate, de tipul horă-bătută, executat solistic, simbol al tinereţii, bărbăţiei, fecundităţii. Se interpreta la casa miresei, când sosea alaiul mirelui, anticipând obiceiul Schimbul colacilor.

Jocul vorniceilor – dans bărbătesc de virtuozitate, de tipul horă-bătută, interpretat în grup, de obicei în două şiruri, simbolizând lupta pentru mireasă.

De trei ori în jurul mesei/În jurul mesei /De trei ori pe după masă/ Busuiocul/ Dansul miresei/ la scos dansul/ la scoaterea miresei/ Danţul/ Joc mare/ la scoaterea nunţii – dans în grup mixt ce realizează un singur şir într-o anumită ordine, deseori însoţit de cântec, interpretat până şi după mesele rituale (Masa mică, Masa mare), la scoaterea miresei din casa ei. Melodia este în tempo  moderat, măsură 6/8, 2/4. Dintre toate versiunile melodice numai Dansul miresei şi-a păstrat melodia proprie, celelalte se întâlnesc şi în repertoriul de dans neritual.

Zestrea/ La zestre/ De jucat zestrea – dans în grup bărbătesc, însoţit de strigături, în sistem ritmic aksak(asimetric) interpretat la scoaterea zestrei la casa miresei.

 Hora de după cununie – dans în grup mixt, în cerc, interpretat în apropierea bisericii, de către toţi cei prezenţi în semn de unire acelor doua grupuri implicate.

Găina/ La găină/ La vânzarea găinii – creaţie vocală în interpretare solistică sau de ansamblu feminin, cu sau fără acompaniament instrumental, sau creaţie instrumentală, însoţite neapărat de mişcări coregrafice, în sistem ritmic aksak(asimetric).

 La închinatul colacilor/Nunul mare/Jucatul colacilor – creaţie instrumentală, însoţită de mişcări coregrafice, ritm de horă în măsură de 2/4 sau aksak(asimetric). Se execută la închinarea colacilor nunilor, socrilor.

 La ostropăţ/La prădănci – melodie instrumentală de joc, însoţită de strigături,  în sistem ritmic aksak(asimetric), însoţeşte dansul interpretat de neveste, pe drum, când acestea merg să cheme la Legătoare. De regulă poartă brâu roşu, un ulcior legat cu panglică roşie, simbolizând castitatea miresei.

Jocul soacrei/Jocul petelei/Fataua – dans interpretat după Legătoarea miresei. Fataua miresei este purtată în dans ne o domnişoară, afişându-se sau prezicând astfel o altă căsătorie.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

Sunt executate diferenţial atât în comunităţile rurale, cât şi urbane de grupurile de muzicieni cunoscători şi practicanţi ai repertoriului de nuntă şi de colportorii din mediu tradiţional.

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

 Elemente muzicale nelipsite din cadrul ceremonialului nupţial.

5. Data inventarierii, specialistul:

 Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor, etnomuzicolog.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:

Bibliografie:

Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece rituale de familie/ Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.16-25.

Badrajan, Svetlana. Procese actuale ale funcţionalităţii cântecului miresei în nunta basarabeană. / Buletin  ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele naturii şi Muzeologie, vol.3(16), Chişinău, 2005, pp.242-247.

Badrajan, Svetlana. Chiseliţă, Vasile. Muzica în contextul obiceiului de nuntă // Revista de etnologie, nr.3, Chişinău, 2001, pp.188-193.

Badrajan, Svetlana. Nunta în cadrul ciclului vieţii // Cultura populară şi contemporaneitatea, Chişinău: Tipografia centrală, 2001, pp.22-34.

Badrajan, Svetlana. Unele probleme în studierea folclorului muzical nupţial din Basarabia // Centenar Constantin Brăiloiu, Bucureşti: Editura Muzicală, 1994, pp.242-246.

Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei, Chişinău: Epigraf,  2002.

Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.

Ciacovschi-Mereşanu, Gleb. Doine, cântece, jocuri, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.

Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.

Curbet, Vladimir. Aşa-i jocul pe la noi, Chişinău: Literatura artistică, 1985.

Curbet, Vladimir. La vatra horelor, Chişinău: Literatura artistică, 1973.

Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.

În grădina cu flori multe.

Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987

Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.

Repertoriul de nuntă/ Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.166-194

Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.

Rusnac, Constantin. Ca la noi în sat, Chişinău: Literatura artistică, 1984.

Stoianov, Petru. 500 melodii de jocuri populare din Moldova, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.

Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.

Discografie: Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I.Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.


 

Subscribe to Fluxuri Distribuţie