1.Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Cântecul miresei
Nume local:
a) Jalea miresei/ la Îmbrăcatul miresei/ la pus florile/Plângi mireasă şi suspină/ La gătitul miresei/
b) Iertăciunea/ Iertarea miresei/ La iertarea tinerilor/ Ia-ţi mireasă ziua bună /
c)Legătoarea miresei / La legatul miresei/ La îmbroboditul miresei/ La dezlegarea miresei/ la pieptănarea miresei/ Peteala/ Taci, mireasă, nu mai plânge/ Hobotul/ De jalea miresei/ ş.a.
Creaţii vocale, preluare şi în execuţie instrumentală cu sau fără acompaniament de grup instrumental, ce au caracter liric, lirico-dramatic, interpretate în cadrul a trei acte ritual-ceremoniale importante ale nunţii tradiţionale: la Îmbrăcarea miresei, la Iertăciunea tinerilor, la Legătoarea miresei.
În prezent dintre aceste trei acte rituale-ceremoniale îşi păstrează funcţionalitatea Legătoarea miresei, preluând unele exemple de cântece ale miresei din cadrul Îmbrăcării miresei şi Iertăciunii. Cântecul miresei este un element tradiţional nelipsit de la nunţile contemporane. Se interpretează pe întreg teritoriul Republicii Moldova cu multiple tipuri melodice şi variante, de asemenea în diferite zone ale spaţiului românesc, se întâlneşte la popoarele slave vecine, la popoarele balcanice.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Cântecele miresei se caracterizează printr-o polivalentă funcţională, care în relaţie sincretică cu celelalte elemente ale riturilor corespunzătoare contribuie la realizarea trecerii miresei între neveste şi restabilirea echilibrului întrerupt în sistemul relaţiilor de înrudire, la nivelul grupului de vârstă şi al întregii comunităţi.
Se interpretau în grup feminin, cu sau fără solistă, preluate ulterior în repertoriul lăutarilor. În prezent sunt executate de muzicanţii specializaţi în repertoriul de nuntă.
Cântecul miresei există în execuţie vocală, instrumentală şi vocal - instrumentală.
Prin conţinutul său tematic exprimă o gamă largă de sentimente. Predominant este sentimentul dureros provocat de despărţirea miresei de familia ei, statutul social anterior, ş.a., care capătă uneori accente tragice. Textele poetice conţin diverse motive, dintre care sunt evidenţiate motive tematice stabile, reprezentative, care reflectă nemijlocit atmosfera nupţială, şi motive ”călătoare”, întâlnite în lirica nerituală.
Ritmul se încadrează în sistemul parlando-rubato, sau quasi-rubato.
Melodia este cantabilă, deseori bogat ornamentată. Profilul melodic ondulator cu predominarea mişcării descendente. Sistemul sonor reprezintă structurile: substrat tritonic de mod III; tetratonic de mod III; pentatonic de mod IV, V, metabol pentatonic, pentatonic pendulatoriu, pentatonic acusticizat; pentacordie minoră; hexacordie; heptacordii.
Structura arhitectonică se încadrează în tipurile de strofă melodică: binar şi ternar cu multiple variante, mai rar cuaternar.
3.Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Grup de neveste; grup tradiţional de muzicanţi cunoscători şi practicanţi ai repertoriului de nuntă.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Cântecul miresei se interpretează în cadrul actului ceremonial – Legătoarea miresei, cel mai stabil al nunţii, care se realizează chiar şi în cazul când ea (nunta) se reduce la o simplă petrecere, dar neapărat cu muzică. Atributul funcţional dat de colectivitate acestui moment ceremonial este atât de puternic, încât el îşi continuă existenţa contemporană în corespundere cu mentalitatea modernă a practicanţilor şi prin aceasta permiţând evoluţia mijloacelor de expresie fără a fi îndepărtat.
În zona de Centru a R. Moldova cântecul miresei de la Legătoare se interpretează până la Masa mare, păstrându-se astfel logica desfăşurării tradiţionale a nunţii, însă în majoritatea cazurilor – la sfârşitul Mesei mari în prezenţa rudelor apropiate.
5. Data inventarierii, specialistul:
Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor etnomuzicolog.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:
a).Bibliografie:
1. Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece rituale de familie // Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.16-25.
2. Badrajan, Svetlana. Procese actuale ale funcţionalităţii cântecului miresei în nunta basarabeană. / Buletin ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele naturii şi Muzeologie, vol.3(16), Chişinău, 2005, p.242-247.
3. Badrajan, Svetlana. Chiseliţă, Vasile. Muzica în contextul obiceiului de nuntă // Revista de etnologie, nr.3, Chişinău, 2001, pp.188-193.
4. Badrajan, Svetlana. Nunta în cadrul ciclului vieţii // Cultura populară şi contemporaneitatea, Chişinău: Tipografia centrală, 2001, pp.22-34.
5. Badrajan, Svetlana. Unele probleme în studierea folclorului muzical nupţial din Basarabia // Centenar Constantin Brăiloiu, Bucureşti: Editura Muzicală, 1994, pp.242-246.
6. Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei, Chişinău: Epigraf, 2002.
7. Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.
8. Ciacovschi-Mereşanu, Gleb. Doine, cântece, jocuri, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
9. Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.
10. Curbet, Vladimir. Aşa-i jocul pe la noi, Chişinău: Literatura artistică, 1985.
11. Curbet, Vladimir. La vatra horelor, Chişinău: Literatura artistică, 1973.
12. Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.
13. În grădina cu flori multe. Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987
15. Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.
16. Repertoriul de nuntă/ Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.166-194
17. Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.
18. Rusnac, Constantin. Ca la noi în sat, Chişinău: Literatura artistică, 1984.
19. Stoianov, Petru. 500 melodii de jocuri populare din Moldova, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
20. Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.
b)Înregistrări:
Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I. Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.
