Cântec de leagăn

1. Identificare nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Cântec de leagăn

Nume local: de legănat, de adormit

Specie a liricii populare, care exprimă dragostea mamei faţă de copil, visele ei referitor la viitorul acestuia. Este transpunerea umană a sentimentului vital de ocrotire, valorificarea muzical-poetică a fenomenului legănatului.

 Creaţie nerituală, interpretată vocal, individual, în atmosferă intimă, adresată copilului mic (până la un an-doi),  în execuţie exclusiv feminină.

Are o circulaţie generală pe întreg teritoriul Republicii Moldova,

în spaţiul cultural românesc şi la toate popoarele lumii.

2. Caracterizare descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare :

Este creat dintr-o necesitate general-umană de natură practică ca mijloc eficient de realizare pentru copilul nou-născut a atmosferei de linişte, de stimulare a procesului adormitului. Se caracterizează prin funcţionalitate complexă sintetizând funcţii multiple: liniştire şi adormire, terapeutică, comunicativă, socială, etică, estetică, ş.a.

Conţinutul poetic tratează frecvent următoarele subiecte: îndemn la somn, dragostea mamei pentru copil, mediul înconjurător, cunoaşterea pe sine, proiecte de viitor, pentru fată, pentru băiat, ş.a.

Pentru textul poetic este caracteristic utilizarea formulelor onomatopeice specifice – a, ai, nani. lui, liuliuţu, ş.a., care pot să se repete pe parcursul creaţiei, să alterneze cu versurile ce au un conţinut concret sau să le substituie. Structura versului se încadrează în tiparul octosilabic. În cazul folosirii onomatopeelor, versul uneori depăşeşte acest tipar. O particularitate în interpretarea cântecului de leagăn este intercalarea textului cântat cu cel rostit în şoaptă( interpretare premuzicală).

În cântecul de leagăn execuţia se contopeşte cu procesul de creaţie, el se improvizează: textul poetic se adaptează pe parcurs la structura ritmică şi sonoră tipice acestei creaţii.

Ritmul aparţine sistemului giusto-silabic, formule ritmice predominant de tip iambic şi troheu. În melodie un rol determinant îl are celula, care corespunde impulsului primar vital, pulsaţiei psihofiziologice. Acesta poate fi observat în procesul execuţiei din timpul adormirii copilului şi se exteriorizează de cele mai multe ori prin mişcările pe care le face cel ce adoarme copilul: uşoară legănare sau săltare în braţe, mişcarea picioarelor strânse pe care este culcat copilul, balansarea unor leagăne anume construite,ş.a. Caracteristic pentru structura sonoră:

mişcarea predominant descendentă; frecvenţa intervalelor de secundă, terţă, cvartă şi cvintă, a sistemelor sonore de tipul tricordiilor, tritoniilor, tetratonicului de mod III cu cadenţa pe treapta a doua, pentatonicului de mod IV cu cadenţa pe treapta a doua.

Structurile arhitectonice  reprezintă predominant tipul primar şi cel binar de strofă melodică cu multiple variante.

Deseori la textul poetic şi structura ritmică, specifice cântecului de leagăn sunt adaptate melodii preluate din alte categorii folclorice precum cântecul propriu-zis, doina, romanţa.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

Execuţie feminină, individuală, predominant neveste căsătorite cu copii.

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

Datorită atât funcţionalităţii, cât şi structurii sale de natură psihofiziologică, cântecul de leagăn s-a păstrat până în prezent ca un procedeu încă frecvent de adormire a copilului.

5. Data inventarierii, specialistul:

Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor, etnomuzicolog.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:

Bibliografie:                           

Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. (Cântece de leagăn, Cântece de copii) // Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.25-26.

Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.

Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.

Folclorul copiilor // Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.99-120.

Ghilaş, Victor. Muzica etnică. tradiţie şi valoare, Chişinău: Grafema Libris, 2007.

Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987

Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Şearec-com, 2001.

Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.

Tamazlâcaru, Andrei. Tăpuşele, tăpuşele, Chişinău: Literatura artistică, 1986.

Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.

Tonu, Elena. Cântecul de leagăn din spaţiul folcloric al Republicii Moldova: tratare pluridimensională, Chişinău, 2010, manuscris.

Înregistrări:

Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I.Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.

Subscribe to Fluxuri Distribuţie