1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Bocet
Nume local: a se văita, a plânge din urmă, a jeli, a se jeli
Creaţii vocale cu caracter trist, de jale, dramatic, executate în cadrul obiceiurilor funebre pentru a deplânge defunctul, dar şi cu ocazia diferitor evenimente sociale cu caracter dramatic – plecare la armată, război, pierderi materiale, calamităţi naturale, ş.a.
Se întâlneşte pe întreg teritoriul Republicii Moldova, spaţiul românesc, la popoarele balcanice, slave, indienii americani, popoarele Africii, Asiei, Australiei, ş.a.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Creaţie în interpretare exclusiv feminină, individuală, în sistem ritmic parlando-rubato, tempo lent. Mişcare predominant descendentă şi treptată în melodie, bazată pe improvizarea unor formule specifice cu caracter silabic şi recitativ. Structura sonoră e constituită dintr-un număr redus de sunete – sisteme prepentatonice şi prepentacordice, pentatonice.
Din punctul de vedere al structurii muzical-poetice sunt delimitate: bocet în sistemul formei libere de tipul prozei melopeice; bocet în sistemul formei libere de tip propoziţional-versificat; bocet în sistemul formei fixe.
O particularitate a bocetului este contopirea procesului de creaţie cu interpretarea.După conţinutul literar sunt evidenţiate bocete personale şi fazuale. Din punct de vedere al funcţiei sunt delimitate bocetul propriu-zis ( lamentaţia) şi bocetul ritual.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Bocetul este executat în toate comunităţile, atât din mediul rural, cât şi urban.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
S-a păstrat şi se practică ca un element esenţial al obiceiurilor funebre, dar şi cu ocazii menţionate anterior.
5. Data inventarierii, specialistul:
Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor, etnomuzicolog.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:
a)Bibliografie:
Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece rituale de familie/ Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.16-25.
Badrajan, Svetlana. Procese actuale ale funcţionalităţii cântecului miresei în nunta basarabeană. / Buletin ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele naturii şi Muzeologie, vol.3(16), Chişinău, 2005, pp.242-247.
Badrajan, Svetlana. Chiseliţă, Vasile. Muzica în contextul obiceiului de nuntă // Revista de etnologie, nr.3, Chişinău, 2001, pp.188-193.
Badrajan, Svetlana. Nunta în cadrul ciclului vieţii // Cultura populară şi contemporaneitatea, Chişinău: Tipografia centrală, 2001, pp.22-34.
Badrajan, Svetlana. Unele probleme în studierea folclorului muzical nupţial din Basarabia // Centenar Constantin Brăiloiu, Bucureşti: Editura Muzicală, 1994, pp.242-246.
Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei, Chişinău: Epigraf, 2002.
Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.
Ciacovschi-Mereşanu, Gleb. Doine, cântece, jocuri, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.
Curbet, Vladimir. Aşa-i jocul pe la noi, Chişinău: Literatura artistică, 1985.
Curbet, Vladimir. La vatra horelor, Chişinău: Literatura artistică, 1973.
Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.
În grădina cu flori multe.
Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987
Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.
Repertoriul de nuntă/ Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.166-194
Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.
Rusnac, Constantin. Ca la noi în sat, Chişinău: Literatura artistică, 1984.
Stoianov, Petru. 500 melodii de jocuri populare din Moldova, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.
b)Înregistrări:
Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I.Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.
