Seminarul „Arta cămășii cu altiță – un patrimoniu viu al românilor”

​Pe 24 iunie curent, în contextul evenimentelor dedicate Zilei Naționale a Portului Popular, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost organizat Seminarul „Arta cămășii cu altiță – un patrimoniu viu al românilor”. La seminar au participat reprezentanți ai mai multor instituții de cultură și de învățământ care au în atenție costumul popular. În cadrul comunicărilor prezentate la seminar, participanții au semnalat mai multe probleme vizând modul cum este pus în valoare costumul nostru popular. În consecință, au fost elaborate recomandările de mai jos. RECOMANDĂRILE Seminarului „Arta cămășii cu altiță – un patrimoniu viu al românilor”, desfășurat pe 24 iunie 2022, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală ​Noi, participanții la seminar, reprezentanți ai Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN), Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI), Companiei de Stat „Teleradio Moldova”, Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Universității Libere Internaționale din Moldova și Universității de Stat din Moldova, ​Discutând principalele tendințe, probleme și realizări în domeniul susținerii dosarului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, înaintat pentru înscriere în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, ​Apreciind contribuțiile instituțiilor de cultură, în special a MNEIN și CNCPPCI, a secțiilor și direcțiilor cultură la promovarea portului tradițional, ​Analizând creația meșterilor populari și a atelierelor la confecționarea costumelor pentru ansamblurile etno-folclorice, ​Apreciind contribuția șezătorilor din Chișinău și din alte localități la reactualizarea tradițiilor autentice ale cămășii cu altiță, ​Evaluând costumele purtate de ansamblurile etno-folclorice profesioniste și de amatori, dar și a altor purtători de costume populare, ​Elucidând implicarea instituțiilor de învățământ în procesul de însușire a tradițiilor și de transmitere a lor către generația tânără, de formare a specialiștilor în domeniu, ​Am formulat următoarele recomandări, menite a fi diseminate în instituțiile de profil și în societate: ​1. să se acorde mai multă atenție la denumirea corectă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial înscrise în Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, vol. A, precum și în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Astfel, termenul „scoarță” să nu fie înlocuit cu cel de „covor”. Nici cămașa cu altiță să nu fie numită „ie” în cazul când termenul respectiv nu e specific regiunii de origine a cămășii; ​2. să continue demersul de respectare a autenticității cămășii cu altiță și a costumului popular în toate instituțiile și sferele de activitate ale societății; ​3. să fie încurajate comunitățile rurale în procesul de descoperire și confecționare a portului popular local, prin elaborarea și aplicarea unor programe și proiecte speciale; ​4. să fie susținută activitatea producătorilor de costume populare, care respectă formele și tradițiile consacrate; ​5. să se aplice măsuri restrictive față de producătorii de costume scenice, destinate formațiilor artistice populare sau etnofolclorice, producători care devalorizează domeniul, uniformizându-l ca tehnică și simplificându-l ca structură artistică; ​6. să fie organizate instruiri pentru reprezentanții mass-media, vizând particularitățile costumului tradițional autentic, ca să fie evitată confuzia, persistentă în materialele din presă, între portul popular și creațiile moderne inspirate din tradiția populară; ​7. în cadrul târgurilor, expozițiilor și altor evenimente culturale, să se întreprindă o atribuire corectă, ca denumire și regiune de proveniență, a pieselor ce alcătuiesc costumul popular, pentru a afirma ideea portului local; ​8. să fie încurajate inițiativele locale în comunități, școli, familii, privind bunele practici în domeniul perpetuării costumului popular; ​9. a elabora recomandări pentru autoritățile publice locale de a achiziționa costume populare de la meșteri autorizați și după consultații cu specialiștii de profil; ​10. a edita ghiduri metodologice pentru cunoașterea costumului popular autentic (ghiduri pentru formațiile folclorice, interpreți, pedagogi, manageri ai instituțiilor de cultură).
Subscribe to Fluxuri Distribuţie