Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Repertoriul ciclului calendaristic

Acest Repertoriu reflectă nemijlocit periodicitatea  obiceiurilor interpretate în legătură cu muncile agricole prestate şi a sărbătorilor tradiţionale laice și religioase creștin-ortodoxe, respectate în anumite anotimpuri ale anului.

Perioada de iarnă:

Crăciunul, Anul Nou (Sfântul Vasile), Boteaza(Boboteaza), sărbători marcate pe stilul nou şi cel vechi al calendarului creştin ortodox, cuprind următoarele forme şi expresii muzicale tradiţionale, care se interpretează în ajun şi nemijlocit în ziua respectivă:

1.Colindatul propriu-zis, manifestare ritual-ceremonială, realizată în ceată bărbătească, în ceată feminină(sporadic), în ceată mixtă căsătoriţi, ceată de copii, interpretându-se creații muzicale speciale:

Colinda
Colindeţ( copii mici)
Malanca - colindă/Mălăncuţă
Cântecul de stea/Cu steaua ,
Creaţiile se execută vocal, în ansamblu, în sisteme ritmice giusto-silabic, aksak(asimetric) sau apusean, cu sau fără acompaniament instrumental:
2. Colindatul cu măşti zoomorfe, manifestare ritual-ceremonială, realizată în ceată bărbătească:
Căluţul/căiuții/calul
Capra
Ursul/Ursărească
Cerbul
Barza/Cocostârcul
Cocoşul, ş.a. 
În cadrul acestor manifestări tradiţionale cu caracter sincretic este integrat elementul muzical în execuţie vocală (cântec) sau instrumentală ce însoţeşte jocul măştii şi al colportorilor. De regulă melodia este susţinută în sistem ritmic aksak (asimetric) sau de dans.
3. Colindatul cu travestire,  manifestare ceremonială, realizată în ceată bărbătească: 
Irozii
Jienii/ ceata lui Bujor/ ceata lui Jianu/ ceata lui Codreanu
Malanca
Moşii/Moșnegii
Babele
Babă şi moşneag, ş.a. 
Aceste spectacole populare teatralizate includ creaţii muzicale corespunzătoare temei manifestării respective:
1)Vocale  -
teatrul religios (Irozii) – cântece de stea
teatrul haiducesc (Jienii/ ceata lui Bujor/ ceata lui Jianu/ ceata lui Codreanu) – cântece lirice nerituale cu tematică socială şi haiducească
Malanca –   Malanca-colindă
2)Instrumentale nerituale de joc –
Malanca, Moşii, Babele, Babă şi moşneag,ș.a.
4. Pluguşor cântat/Urătură/plugușor, creaţie interpretată în ceată bărbătească  sau ceată de copii, în cadrul manifestării ritual-ceremoniale respective în ajunul Anului Nou. Se întâlnește sporadic pe teritoriul Republicii Moldova.
5. Semănat, Sorcova, creaţii interpretate vocal în ceată  de  toate categoriile de vârstă şi sex, în formă  declamată   sau   muzicalizată ( intonare premuzicală) în cadrul manifestării ritual-ceremoniale respective. Se practică sistematic pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
6. Chiraleisa, creaţie executată vocal, în ceată de copii în ziua de Boteaza (Botezul Domnului), în cadrul manifestare ceremoniale respective. În prezent nu se practică.
7. Repertoriul de Şezătoare. Şezătoarea /Vergel (denumiri istoric dispărute – La opaiţ,  La foc) – manifestare complexă calificată ca instituţie socială tradiţională, organizată preponderent în perioada toamnă-iarnă în ceată feminină necăsătorite, feminină căsătorite, mixtă – necăsătoriți; căsătoriți. în prezent se practică foarte rar.
Repertoriul muzical include:
- creaţii vocale specifice: Aseară la şezătoare, Mamă inima mă doare, ş.a.; creaţii vocale lirice nerituale, preponderent de dragoste;
- creaţii instrumentale de ascultare(ocazional)
- dansuri  nerituale:
Coasa, Trei lemne, Sfredeluşul, Ciuleandra, Polca, Juravelul, Vengherca, ş.a.

Perioada de primăvară-vară:
1. Lăzărelul, creaţie interpretată vocal, în ceată feminină de vârstă adolescentă, sau mai nou – mixtă, în cadrul obiceiului respectiv, consacrat renaşterii naturii.
2.Focurelul/De lăsatul secului, creație interpretată vocal, în grup mixt în cadrul manifestării ritual-ceremoniale organizată de lăsatul secului dinaintea sărbătoririi Paștelui , se întâlnește sporadic in zona de sud a Republicii Moldova.
3. Cântecul pascal , creație vocală, interpretată individual sau în grup cu caracter ceremonial, în prezent nu se practică în mediu tradițional, păstrat în repertoriul ansamblurilor folclorice și cântăreților profesioniști.
4. Căluşarii , obicei executat în ceată bărbătească de sărbătoarea tradiţională - Rusalii, axat pe repertoriul muzical-coregrafic. Sub aspectul manifestării ritual-sincretice este o formă istorică dispărută din mediul tradiţional, în prezent sunt păstrate elementele muzical - coregrafice .
5. Paparuda/ piperuda/ papaluha , creaţie istoric dispărută, interpretată vocal, în sistem ritmic giusto-silabic, însoţită de mişcare coregrafică, în ceată de copii, în cadrul manifestării ritual-ceremoniale de invocare a ploii pe timp de secetă.
6. Caloian /scaloian/ păpuşa/ cântecul caloianului/ bocetul caloianului/ bocetul păpuşii, creaţie interpretată vocal, predominant în sistem ritmic parlando-rubato, în ceată de copii în cadrul manifestării ritual-ceremoniale de invocare a ploii pe timp de secetă.
7. Drăgaica/ Sânzâienele, obicei executat în ceată feminină de vârstă premaritală, în perioada  solstiţiului de vară,  manifestare ritual-ceremonială dispărută din mediul tradiţional, sunt păstrate în colecții de folclor și repertoriul ansamblurilor etnofolclorice, creaţiile vocale în sistem ritmic giusto-silabic şi cele coregrafice , ce presupun interpretarea în ansamblu.
8. Cununa , obicei executat în ceată mixtă, manifestare ritual-ceremonială dispărută din mediul tradiţional, este păstrat cântecul cununii în colecții de folclor, în repertoriul ansamblurilor etnofolclorice și în cel al interpreților profesioniști. Cântecul presupune executarea în ansamblu în tempo lent poco rubato, în sistemul ritmic vocal acomodat pașilor din mersul ceremonios.
9. Hora satului/ Joc duminical/ Horă /Joc , manifestare ritual-ceremonială realizată pe tot parcursul anului, axată pe un repertoriu muzical-coregrafic ritual şi neritual.

Svetlana Badrajan

Subscribe to Fluxuri Distribuţie
9999999999999999999