Caloian

1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Caloian

Nume local: Caloian/scaloian/ păpuşa/ cântecul caloianului/ bocetul caloianului/ bocetul păpuşii

creaţie interpretată vocal, în ceată de copii de 7-9 ani, în perioada de vara, în cadrul manifestării ritual-ceremoniale de invocare a ploii pe timp de secetă.

Întâlnit sporadic pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Creaţia muzicală este executată în cadrul obiceiului respectiv, care se concentrează în jurul unei păpuşi din lut (circa 50 cm.), confecţionată de către copii. Pregătită pentru înmormântare, păpușa este bocită, dusă cu alai în câmp(hotar între sate, lângă fântână, etc), şi înmormântată. Peste câteva zile ( de regulă trei) păpuşa este dezgropată, ruptă în bucăţi şi aruncată în apă.

Melodia este silabică, profil descendent, cu formule specifice de recitativ recto-tono şi melodic, în sistem ritmic parlando-rubato, deseori imită bocetul maturilor din repertoriul funebru.

Strofa melodică se structurează pe rânduri melodice inegale ca dimensiune, cu predominarea tiparului octosilabic. Sisteme sonore bazate pe trei, patru, cinci sunete, se întâlnesc şi modurile heptacordice diatonice.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

Reprezentanţi ai generaţiilor în vârstă, grupuri de copii.

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

Este practicat sporadic până în prezent, predominant în zona de sud  a Republicii Moldova.

5. Data inventarierii, specialistul:

  Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor, etnomuzicolog.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini :

Bibliografie:

Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece de muncă, Cântece de calendar / Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.6-15.

Băieşu, Nicolae. Tradiţii etno-folclorice ale sărbătorilor de iarnă, Chişinău: Tipografia centrală, 2008.

Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.

Ghilaş, Victor. Muzica etnică. tradiţie şi valoare, Chişinău: Grafema Libris, 2007.

Folclorul obiceiurilor calendaristice / Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp121-148.

Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.

Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.

Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.

Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu.

Înregistrări:

Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I. Creangă, Universitatea pedagogică A. Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.

 

Subscribe to Fluxuri Distribuţie