Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Capitolul II

II. TRADIŢII  ŞI EXPRESII ALE ARTEI SAU PRACTICII MUZICALE

                                                                          Dr. Vasile CHISELIŢĂ

                                                                          Dr. Svetlana BADRAJAN

            Compartimentul dat al Registrului îşi propune drept obiectiv să reflecte, în linii generale, principalele categorii, genuri şi specii de expresii ale artei şi practicii muzicale folclorice, asociate cu formele sincretice de expresie verbală, coregrafică, teatrală şi obiectuală, în contextul practicilor sociale, obiceiurilor şi instituţiilor culturale din comunităţile tradiţionale, cu precădere, de tip rural, din Republica Moldova și din zonele similarităţii culturale limitrofe, astfel încât schema propusă să creeze, pe de o parte, o imagine de ansamblu vizând structura, evoluţia, funcţionalitatea, anumite particularităţi morfologice şi interpretative identificatoare, precum şi starea actuală a elementelor de patrimoniu muzical folcloric moştenit pe cale orală, iar pe de alta, să permită specialiştilor din teritoriu să completeze acest model cu noi specii sau subspecii de circulaţie regională, zonală sau locală, adaptându-l la condiţiile comunităţilor umane concrete. Din acest punct de vedere, compartimentul nu pretinde reflectarea exhaustivă, finită, rigidă şi fixă, fapt ce ar fi inaplicabil unui fenomen social viu, în continuă mişcare, adaptare, transformare şi înnoire, precum este domeniul artei şi practicii muzicale tradiţionale, folclorice, populare.

         Expunerea propriu-zisă a expresiilor muzicale a fost prefaţată de un scurt sub-compartiment, în care am delimitat principalele practici, obiceiuri şi instituţii culturale specifice tradiţionale cu implicaţii artistice, în albia cărora se canalizează şi se structurează fluxul activităţilor de creaţie populară.

         La identificarea repertoriilor muzicale s-a ţinut cont de complexitatea tradiţiei muzicale folclorice şi de capacitatea ei de a se reproduce în timp, de sincretismul diverselor expresii în sistemul culturii tradiţionale şi de următoarele criterii adecvate acestui domeniu:

criteriul funcţiei sociale  (ex.  ritual, neritual);

criteriul estetic (ex. gen: epic, liric, dramatic cu speciile şi categoriile respective);

criteriul contextual (ex. ciclul obiceiurilor calendaristice, ciclul obiceiurilor familiale cu obiceiurile şi riturile respective);

criteriul conţinutului tematico-muzical (sisteme sonore, sisteme ritmice, sisteme arhitectonice, stil de interpretare, tipologie muzicală);

execuţie: vocală, instrumentală, vocal-instrumentală;

mod de execuţie: individual, ansamblu (omofonic, antifonic, polifonic);

categorii de vârstă: copii, adolescenţi, adulţi (necăsătoriţi, căsătoriţi);

colportori/performeri: categorii de profesionalism: lăutari; nuntaşi; colindători; categorii de sex (feminin, masculin, mixt); vârstnici pentru copii;

categorii de îndeletniciri: agrar, păstoresc;

mediu social de manifestare: rural, urban.

        Astfel, s-au evidenţiat următoarele categorii de expresii muzicale:

 a) genurile şi speciile legate de obiceiurile şi practicile calendaristice, de Crăciun şi Anul Nou/Sf. Vasile, de vară-primăvară, inclusiv obiceiurile pastorale;

 b) cele legate de obiceiurile familiale, de nuntă şi înmormântare;

 c) expresiile non-rituale, încadrate vieţii cotidiene, cuprinzând variate genuri epice, lirice, vocale, instrumentale şi vocal-instrumentale, cântecul epic istoric şi cel eroic, balada, cântecul liric de recruţi, ostăşesc, de război, de dragoste, de jale şi înstrăinare, satiric, cântecul despre viaţa ciobanilor, poemul muzical pastoral, cântecul de leagăn, formulele de dezmierdat copilul, cântecele copiilor, speciile muzicii tradiţionale de dans, muzica de dans de influenţă occidentală, cântecul de joc, cântecul de pahar, romanţa populară.

      În final, sunt propuse unele principii metodologice privind delimitarea domeniului muzicii tradiţionale de patrimoniu de cel al creaţiei pseudo-folclorice, contrafăcute, reprezentată de aşa-numitele „stilizări scenice”.     

Expresii muzicale sincretice, asociate cu expresiile verbale, coregrafice, teatrale, obiectuale din ciclul obiceiurilor de iarnă

II.1. Colinde de copii interpretate de către copii în ajunul sau în ziua Crăciunului (Colindeţ; Bolindeţ; Chiti-miti; Am plecat să colindăm; Sus la poarta raiului; Domn domn să-nălţăm) şi cântece de stea (Trei crai de la răsărit; Rătăceam într-o grădină; O, ce veste minunată! Steaua sus răsare şi altele).

II.2. Colinde de Crăciun propriu-zise interpretate de către colindătorii ogranizaţi în  ceata de bărbaţi (colinde de gazdă, gospodari: La doi meri, la doi prăsazi; colinde de flăcău; colinde de fată mare; colinde de tineri căsătoriţi; colinde de voinic, vânător, boier, voievod:  Cerbul; Rage, murge cerb de munte; Alimonu împărat; Leul;  Joier mare; Joier mic; Voinicul şi arcul; Voinicul şi şoimul; Dumnezeu cioban la oi; La poartă la Ştefan Vodă; colinde de păstor: Dumnezeu cioban la oi; Zestrea ciobanului; Voinicul păstor;  Mioriţa; colinde de pescar: Peştele şi mreaja fetei, Dulful Mării Negre; colinde cu subiect biblic: În grădina raiului; colinde de comemorare a răposaţilor; Colindul cel mare şi altele).

II.3. Cântece de stea.

II.4. Colinde de Ajunul Crăciunului sau în noaptea de Crăciun şi până la Bobotează interpretate de către grupurile mixte de colindători (căsătoriţi) în noaptea, împreună cu toate formele muzicale asociate.

II.5. Colinde interpretate de Bobotează (Chiraleisa, Ciuraleaisa şi altele).

II.6. Teatrul popular de Crăciun, în variante cristalizate,  contaminate, hibride sau încrucişate, conţinând cântece actanţiale şi melodii specifice (Craii, Crăişorii, Irozii, Malanca şi altele).

II.7. Teatrul popular de Anul Nou/Sf. Vasile (Jienii, Nunta lui Jianu, Haiducii, Nunta ţării).

II.8. Repertoriul muzical al jocurilor cu măşti (antropomorfe: Malanca, Baba şi Mosneagul, Babele, Moşii; zoomorfe: Capra, Ursul, Căluţul, Caii, Cerbul, Cocostârcul şi altele) de la Anul Nou /Sf. Vasile.

II.9.  Pluguşorul de Anul Nou/Sf. Vasile cântat sau scandat în grup de copii.

II.10. Plugul cel mare de Anul Nou/Sf. Vasile, scandat în grup bărbătesc.

II.11. Semănatul, urare de Anul Nou, scandată în grup de copii sau tineri.

II.12. Sorcova, urare de Anul Nou/Sf. Vasile, scandată în grup de copii.

(v. Sărbători, obiceiuri, rituri; Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Instrumente muzicale tradiţionale; Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile tradiţionale).

Cântece specifice ciclului pascal

II.13. Focurelul, creaţie interpretată vocal, în grup mixt, în cadrul manifestării ritual-ceremoniale de Lăsatul secului, dinaintea Postului Paştelui (în zona de sud).

II.14. Lăzărelul, cântece/colinde de Florii (de circulaţie restrânsă, în zona de la confluenţa Prutului şi Dunării, sudul raionului Cahul).

II.15. Cântece spirituale creştine populare, interpretate în grup la biserică, la mesele şi întrunirile  rituale, prilejuite de sărbătorile de Paşti.

(v. Practici sociale de reprezentaţie, sărbători, obiceiuri, rituri; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională).

Expresii muzicale specifice obiceiurilor de primăvară-vară

II.16. Paparuda, Păpăluga – cântece/oraţii de copii, asociate reprezentaţiilor de invocare a ploii.

II.17.  Caloian,  Scaloian, Păpuşică de gunoi – cântece/oraţii/dansuri, asociate reprezentaţiilor de invocare a ploii.

II.18. Fluieratul din diferite pseudoinstrumente de Rusalii.

II.19. Drăgaica sau  Sânzienele, cântece şi dansuri cu funcţie magică augurală, integrate obiceiului de invocare a recoltei, bunăstării, cu prilejul sărbătorii Sânzienelor.

II.20. Cununa sau Iepurele, cântec/oraţie/obicei, reprezentaţii de celebrare a grânelor, recoltei, marcând începutul secerişului, şi altele.

(Sărbători, obiceiuri, rituri; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile tradiţionale).

Repertoriul asociat practicii utilitare şi rituale pastorale

II.21. Semnalele de orientare şi dirijare în spaţiu a turmei, sub formă de melodii interpretate fluier, fluier lung, fluier mare, fluier ciobănesc, purtând denumiri cu

semnificaţii utilitare (Şireagul; Porneala oilor; Când pornesc oile la păscut; De drum şi altele).

II.22. Semnalele de bucium, destinate organizării orarului și reglării regimului de muncă la stânele montane, majoritatea axate pe un ritm liber improvizatoric, purtând denumiri speciale (Chematul oilor la muls; Când cheamă oile la strungă;  La pornitul oilor; De amiază ; Seara pe munte; Răscolul  şi altele).

II.23. Semnalele rituale şi magice de bucium şi/sau fluier lung, de regulă, axate pe un ritm liber improvizatoric, purtând denumiri cronotopice (Avesu, când pornesc oile la munte, cu prilejul sărbătorii Sf. Gheorghe; La mulsul oilor; La închegatul laptelui; La bătutul untului; La măsuratul laptelui şi altele).

II.24. Cântările de plai, sub formă de melodii interpretate la fluier mare sau fluieraş, deseori axate pe un ritm liber improvizatoric, purtând denumiri cu semnificaţii contextuale (Doina dimineţii; Doina de pe coastă; Ciobăneasca; Zicala  şi altele).

II.25. Semnalele de fluier, sub formă de melodii speciale, unele în ritm liber improvizatoric, destinate comunicării între tineri: (Când mergeam la fete; Când veneam de la fete).

II.26. Formule incantatorii (semnale de comunicare a oamenilor cu animalele).

II.27. Formule onomatopeice muzicalizate (imitarea păsărilor prin fluierat).

Repertoriul asociat obiceiurilor de nuntă

II.28. Cântece şi melodii ce însoţesc gătirea miresei ( Schimburile/corabia/pocloanele – melodie instrumentală de ascultare în tempo lent, caracter liric; Cântecul hobotului, de înhobotat, de împodobit mireasa, după caz, melodii în ritm liber improvizatoric; Cântecul miresei/melodii instrumentale de îmbrobodit mireasa, la pus florile, melodii în ritm liber improvizatoric) şi a  mirelui (Cântecul mirelui, De bărbierit mirele, după caz, melodie în ritm liber improvizatoric).

II.29. Expresii muzicale legate de principalele etape ale desfăşurării nunţii (De Iertăciune, oraţie/cântec/melodie instrumentală de jale, melodii în ritm liber improvizatoric); Hostropăţul, cântec/oraţie/strigătură/melodie instrumentală/joc Jocul cel mare, hora mare, cântec/strigătură/melodie/joc, melodii ceremoniale în ritm giusto, încadrat măsurii de 6/8 sau 2/4; Jocul zestrei, Zestrea, cântec/strigătură/melodie/joc, melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Danţu, De trei ori în jurul mesei,cântec/strigătură/melodie/joc, melodii ceremoniale, în ritm giusto, de cele mai multe ori încadrat măsurii de 6/8; Jocul găinii, Găina, cântec/strigătură/melodie/joc, melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16;  Jocul colacilor, melodii ceremoniale în ritm giusto, încadrat măsurii de 2/4; Busuiocul, În jurul mesei, cântec/strigătură/melodie/joc, melodii ceremoniale în ritm giusto, încadrat măsurii de 6/8 sau 2/4; Moldoveneasca, La scos danţu afară, cântec/strigătură/melodie/joc, melodii ceremoniale în ritm giusto, încadrat măsurii de 6/8, uneori celei de 2/4; La schimbul colacilor, oraţia/melodie de jale, după caz, melodii în ritm liber, improvizatoric;   Jocul miresei, hora miresei, melodii ceremoniale de joc în măsura de 2/4;  Oleandra, Războiul, melodii ceremoniale, după caz, în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Jocul (dansul) bradului sau pomului, după caz, melodii ceremoniale de joc în măsura de 2/4; Jocul soacrei (socrilor), melodii ceremoniale de joc în măsura de 2/4; Jocul nunţii, melodii ceremoniale de joc în măsura de 2/4; Jocul fatalei (voalului, hobotului, cârpei), melodii ceremoniale în ritm asimetric, de cele mai multe ori încadrat măsurii de 7/16; Băsmăluţa, melodii speciale de tip sârbă, în măsura de 2/4; Hora zorilor, La fereastra mirilor melodii ceremoniale de joc în măsura 2/4; Săltatele (Meringhele), strigătură/melodie/joc, după caz, melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Husăr de nuntă (Husin, Hus, Husic, Husn, Husnu), melodii ceremoniale de pahar, de joc la masa mare, în măsura de 2/4; Maramele, melodii ceremoniale, după caz, în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Jocul (hora) nunilor sau Nuneasca, cântec/strigătură/melodie/joc, după caz,  melodii ceremoniale de joc, în măsura de 2/4;  Păsăţelul, după caz, melodii ceremoniale de joc; Ciurul, după caz, melodii ceremoniale de joc; Cioful, după caz, melodii ceremoniale de joc;  Mătura, după caz, melodii ceremoniale de joc; Cântecul/oraţia pentru soacră (la masa mare), după caz, melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Cântecul/oraţia pentru nună şi nun (la masa mare), după caz, melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Cântecul/oraţia pentru bucătăreasă (la masa mare), după caz, melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Cântecul/oraţia pentru miri (la masa mare), după caz, melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Secvenţe nupţiale teatralizate cu măşti, însoţite de muzică; Cântecul druştelor, după caz, melodii axate pe un ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16;  La ridicatul florii, La luatul petelii miresei, La învelitul miresei (cântec de jale),  după caz, melodii ceremoniale în ritm liber improvizatoric;  La schimburi, cântecele dialogate ale druştelor, strigătură/melodie/joc, după caz, pe melodii ceremoniale în ritm asimetric, încadrat măsurii de 7/16; Marşurile tradiţionale, însoţind ceremoniile prilejuite de datul mâinii, întâmpinarea oaspeţilor, drumurile rituale şi altele).

(v. Sărbători, obiceiuri, rituri; Instrumente muzicale tradiţionale;Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile tradiţionale).

Repertoriul asociat obiceiurilor de înmormântare şi de pomenire a morţilor

II.30. Cântecul funebru, bocetul, lamentaţia elogioasă muzicală sau uşor muzicalizată pentru soţ, tată, fiu, fiică, mamă, bunei, frate, soră, naş, văr, rudă, de regulă, în execuţie individuală feminină. După modul şi forma interpretării, se deosebesc următoarele specii (Bocetul individual de tip proză melopeică improvizată; Bocetul individual de formă liberă versificată; Bocetul individual de formă fixă versificată; Versurile duhovniceşti cântate, uneori  de dascălii sau corurile bisericeşti; Bocetul de grup feminin, numit „de zori”; Melodiile instrumentale ceremoniale funebre ”de jale”, interpretate la fluier, într-un ritm liber improvizatoric, de tip doină; Semnalele funebre de trâmbiţă (bucium), în ritm liber improvizatoric; Melodiile lăutăreşti de vioară şi taraf, în ritm liber improvizatoric, de tip doină ”de jale”).

(v. Sărbători, obiceiuri, rituri; Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională).

Expresii artistice non-rituale, încadrate vieţii cotidiene

II.31. Cântecul epic istoric, având ca subiect istorii, evenimente, întâmplări de viaţă din trecut (De unde vii tu, oare? şi altele).

II.32. Cântecul epic eroic, axat pe diverse subiecte (Gruia lui Novac; Toma Alimoş; Codreanul şi altele).

III.33. Balada (subiecte: Mioriţa; Ciobanul; Chira; Ilincuţa; Logodnicii nefericiţi;  Femeia vândută turcilor;  Milea; Corbea; Soarele şi luna; Constantin şi Ileana; Pe cel munte nalt şi verde; Şarpele; Nora şi soacra; Cucul şi turturica; Cântecul Şandrulesei; Rău îi omul băutor; Merge-un om cu patru boi; La Siret la Nămoloasa;  Sa-ncuscrit doi pădurari; Marusica; Turturica și altele).

II.34.Cântecul liric de recruţi

II.35.Cântecul liric de cătănie/ostăşie

II.36. Cântecul liric de război

II.37.Cântecul despre viaţa ciobanilor (în ritm de dans, tip cântec de joc: Măi, ciobane, de la oi;  Măi ciobane, măi târlare; Bună-i brânza, bun îi caşul; Ciobănaşul; Ciobănaş la oi am fost; Ciobănaş, cuşmă rotundă; Ciobănaş mi-a fost mai drag; Ciobănaş cu oile şi altele; în ritm liber improvizat, tip doină vocală: Doina ciobanului; Măi ciobane, ciobănaş; Aoleo, sărăcuţ de mine şi altele).

II.38.Poemul muzical păstoresc, în execuţie vocală sau vocal-instrumentală (fluier), cu program amplu şi cu program redus, purtând diverse denumiri locale (Când şi-a pierdut ciobanul oile; Doina ciobanului; Povestea lui Tânjală;  Jalea cârlanului; Doina oilor;  Zicala ciobanului; Ciobăneasca; Povestea ciobanului şi altele.

II.39. Cântecele de dragoste

II.40. Cântecele de jale şi de înstrăinare

II.41. Cântecele satirice, de glumă sau umoristice

II.42. Cântecul de leagăn

II.43. Formulele uşor muzicalizate pentru dezmierdatul copilului     

II.44. Cântecele de joc ale copiilor, purtând diverse denumiri (Auraş, păcuraş; Melc, melc, codobelc; Lie-Ilie, fluturii să vie;  Buburuză-ruză şi altele).

II.45.  Muzica tradiţională de dans, reprezentată de diverse tipuri coregrafice si variante melodice, în execuţie instrumentală sau vocal-instrumentală,  uneori asociată cu strigătura,chiotul şi fluieratul dansatorilor (Hora, melodie de joc în măsura de 2/4 și 6/8, în tempo lent sau moderat, variind între 90-120 unităţi pe minut; Hora (joc) mare, melodie în măsura de 6/8, în tempo lent sau ușor mișcat, variind între 80-110 unităţi pe minut; Hora în două părţi, după caz, joc bipartit, axat pe o melodie vioaie de sârbă şi o alta mai moderată de horă bătută, în măsura de 2/4; Hora bătută, melodii în tempo accelerat, variind între 130-150 unităţi pe minut, axate pe un ritm binar, uşor sincopat şi accentuat în contratimp, încadrat măsurii exclusive de 2/4; Bătuta, la origine dans exclusiv bărbătesc, de mare virtuozitate, complexitate cinetică şi intensitate motorică, cu pași bătuți, sincopaţi şi săltaţi, axat pe melodii în măsura de 2/4, tempo accelerat sau rapid, variind între 120-160 unităţi pe minut; Brâul, un joc vioi, atletic, acrobatic, axat pe melodii în măsura 2/4, tempo accelerat sau rapid, similare în caracter celor de bătută; Brâuleţul, melodii în tempo accelerat, în ritm binar și măsura de 2/4; Hangul, melodii în tempo accelerat, în ritm binar și măsura de 2/4, similare în caracter celor de bătută; Sârba, melodii în ritm binar, cel mai adesea în diviziune ternară, încadrat măsurii de 2/4, în tempo accelerat sau vivace, variind între 140-200 sau 220-230 unități pe minut; Bulgăreasca, melodii în ritm binar, cel mai adesea în diviziune ternară, încadrat măsurii de 2/4, în tempo accelerat sau vivace, similare în caracter sârbei; Bătaia (pe bătaie), melodii în măsura 2/4, similare în caracter bătutei sau horei bătute; Hostropăţul (Oleandra, Geamparale), melodii în ritm asimetric, a cărui impulsuri de bază conturează o formulă de tip anapestic, cu valoarea alungită pe unitatea a treia, elementele divizionare încadrându-se măsurii de 7/16, fiind grupate în ordinea 2+2+3; Ruseasca, melodii în ritm binar, măsura de 2/4, tempo accelerat sau rapid, similare în caracter bătutei; Şaierul, melodii de tip polcă, asimilate din folclorul evreiesc, axate pe un ritm binar, măsura 2/4, tempo moderat sau accelerat, pulsaţia de bază variind între 120-140 unităţi pe minut; Arcanul, melodii ce însoţesc dansul omonim bărbătesc, cu comenzi şi figuri speciale, brodate pe un ritm binar, în măsura 2/4, tempo accelerat sau rapid, în caracter de sârbă; Alunelul, la origine un cântec-joc, însoţit de melodii în ritm binar, măsura 2/4, tempo accelerat sau rapid, similare după caracter sârbei, popularizat prin intermediul şcolii; Baraboiul, la origine un cântec-joc, însoţit de melodii în ritm binar, măsura 2/4, tempo accelerat sau rapid, similare după caracter sârbei, popularizat prin intermediul şcolii; Bătrâneasca, joc în diverse variante cinetice locale, cuprinzând melodii în ritm binar,  măsura 2/4 sau 6/8, tempoul variind într-un registru motoric amplu, de la liniştit la accelerat sau rapid, 90-170 unităţi pe minut.

II.46. Alte specii ale muzicii de dans: Boghii, Blănăreasca, Bocăneasca, Busuiocul, Buşanca,  Cadâneasca, Ca la  uşa cortului,  Căluşul,  Cărăşelul,  Căţeaua, Căzăceasca, Cozacul, Chindia, Chiperul, Ciobănaşul, Cioful, Ciubotăreasca, Ciurul, Ciuleandra, Coasa,  Corăghiasca, Crăiţele, Fata popei, Fedeleşul, Foarfecele, Frumuşica, Fudula, Furata, Floricica, Frunza nucului, Fusele, Galaonul, Gânjul, Hulubul, Husăr, Husic, Husin, Huşanca, Huţulca, Ilenuţa, Invârtita, Juravelul,  Mărunţica, Mătura, Mărunţica, Mânioasa, Merişorul, Mocăneasca, Oira, Ovăsul, Palipanca, Pandelaşul, Paraschiţa, Pădureţul,Păstarea, Păsăţelul, Polobocul, Raţa, Repezita, Roata, Răzeşeasca,  Săcăroaia, Sănătorica, Sâsâiacul, Serbianca, Sfredeluşul, Şapte paşi, Şarampoi,  Şchioapa, Şotişa, Şurubaşul, Tănănica, Trandafirul, Trei lemne, Treinăzad, Trap bătut, Trilişeşti, Troanca, Tropoţica, Ţărăneasca, Ţânţăraşul, Ţigăneasca, Ţopăita,  Ungureasca, Urma dracului, Ursăreasca, Voiniceasca, Zbuciumul, Zdrobolinca  şi altele.

II.47. Strigătura de joc sau catrenele versificate, exclamate în ritmul specific al melodiei de dans,  comportând diverse funcţii motorice (comenzi, îmbieri la dans), psihologice (exhibiţie, competiţie, refulare emotivă), comunicative (dialogare, satirizare, ironizare, biciuire morală) şi estetice (creativitate, reprezentaţie, delectare), uneori fiind combinate cu chiotul şi/sau fluieratul.

II.48.Muzica de dans de influenţă occidentală (Polca, cu speciile locale aferente: Craiţ-polca (polca încrucișată), Şnel-polca (polca rapidă),  Draifus (polca în trei pași), Clazir, Polca-Mazurca sau Polmaz, Polca închinată,  Polca din bâtrâni, Polca bâtrânească, Polca moldovenească si altele;  Cadril sau Cadrilaş; Șotișa sau Șoticul (varianta asimilată a polcii germane Schotisch, ”scoțiana”, fr.=ecosseuse; Mazurca; Vals; Galop;  Padespani/Pospanţ/Poşpan;   Cracoveac; Copăcelul; Sârba în vals; Polca în vals;  Zaveriuha; Ceredinc;  Lanţeta; Lendler;Vengherca sau Vangherca  și altele). 

II.49. Cântecele de joc, axate pe ritmul specific dansurilor tradiționale, precum Hora (în măsura de 2/4), Hora mare (6/8), Bătuta, Hostropăț, Sârba (toate trei în măsura de 2/4).

II.50.Cântecele de pahar, Vivatul de masă, melodiile instrumentale sau vocal-instrumentale în ritm dansant, asociate obiceiului de a juca paharul cu vin în timpul banchetelor nupţiale sau pe la petreceri, ”cumpănii” (După ritm, măsură şi tempo, se disting trei specii: Cântecul de pahar în caracter de horă lentă, în măsura 6/8; Cântecul de pahar în caracter de horă bătută sau de sârbă, în măsura 2/4; Cântecul de pahar în caracter de hostropăţ, în măsura asimetrică de 7/16). 

II.51. Romanţa populară, cântecele de dragoste, de inspiraţie erotică, brodate pe un melos de esenţă eminamente lirică, care exprimă universul trăirilor sentimentale ale omului, fiind articulate în forme libere sau fixe, axându-se pe un ritm liber, uşor improvizat sau pe unul fix (măsurat), reprezentând creaţii mai vechi sau mai noi, de origine urbană, cultă sau semicultă, cu autori cunoscuţi sau necunoscuţi, transmise pe cale orală şi folclorizate de-a lungul  timpului, fiind asimilate tezaurului liric popular, alături de doină şi de cântecul liric propriu-zis, cu care colportorii adesea le confundă.                       

II.52. Repertoriul de Şezătoare/Vergel – manifestare complexă calificată ca instituţie socială tradiţională, organizată preponderent în perioada toamnă-iarnă în cete conform criteriilor de vârstă şi sex (creaţii vocale specifice: Aseară la şezătoare, Mamă inima mă doare, ş.a.; creaţii vocale lirice nerituale, preponderent de dragoste;  creaţii instrumentale de ascultare, dansuri nerituale: Coasa, Trei lemne, Sfredeluşul, Ciuleandra, Polca, Juravelul, Vengherca şi altele).

II.53. Hora satului/ Joc duminical/ Horă /Joc, manifestare ritual-ceremonială realizată pe tot parcursul anului, axată pe un repertoriu muzical-coregrafic ritual şi neritual.

(v. Sărbători, obiceiuri, rituri; Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului; Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii coregrafice; Instrumente muzicale tradiţionale; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională; Tehnici şi cunoştinţe legate de meşteşugurile tradiţionale).

Bibliografie selectivă:

  1. *** Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate. Chişinău: Grafema Libris,  2009.
  2. Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece rituale de familie // Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.16-25.
  3. Badrajan, Svetlana. Procese actuale ale funcţionalităţii cântecului miresei în nunta basarabeană. // Buletin  ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, vol.3(16), Chişinău, 2005, pp.242-247.
  4. Badrajan, Svetlana. Chiseliță, Vasile. Muzica în contextul obiceiului de nuntă // Revista de etnologie, nr.3, Chişinău, 2001, pp.188-193.
  5. Badrajan, Svetlana. Nunta în cadrul ciclului vieţii // Cultura populară şi contemporaneitatea, Chişinău: Tipografia centrală, 2001, pp.22-34.
  6. Badrajan, Svetlana. Unele probleme în studierea folclorului muzical nupţial din Basarabia // Centenar Constantin Brăiloiu, Bucureşti: Editura Muzicală, 1994, pp.242-246.
  7. Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei, Chişinău: Epigraf,  2002.
  8. Badrajan, Svetlana. Aspecte ale funcţionalităţii bocetului.// Anuar ştiinţific: muzică, teatru, arte plastice. Învăţământul artistic – dimensiuni culturale, Chişinău: Grafema Libris, 2005, pp.216-221.
  9. Băieşu, Nicolae.  Tradiţii etno-folclorice ale sărbătorilor de iarnă. Chişinău: S.n., 2008. (Tipogr. Centrală).
  10. Blajinu, Dumitru. Cântă inima şi dorul. Chişinău: Cartea Moldovei, 2000.
  11. Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.
  12. Blajinu, Dumitru.  Rapsodul Filip Todiraşcu. Chişinău:  Pontos, 2002.
  13. Boldur,  A. Muzica în Basarabia //  Muzica  românească de azi,   Bucureşti,   1939.
  14. Bunea, Diana. Tipologia melodică a colindei // Pagini de muzicologie, Chișinău: f/e, 2002. pp. 60-67.
  15. Bunea, Diana. Aspecte ale corelației giusto-silabicului cu alte sisteme ritmice în melodia colindei / Pagini de muzicologie, Chișinău: f/e, 2002. pp. 70-75.
  16. Bunea, Diana. Rolul cezurii în arhitectonica colindei / Pagini de muzicologie, Chișinău:f/e, 2002. pp.76-79.
  17. Bunea, Diana.  Despre corelația funcțional-semantice și structural-muzicale în contextul tratării colindei ca act de comunicare // Anuar științific: Muzică, Teatru, Arte plastice. Învățământul artistic – dimensiuni culturale,  Chișinău: Grafema Libris, 2005. pp. 210-215.
  18. ***Cântece populare moldoveneşti (alc. P. Stoianov), Chişinău: Cartea moldovenească, 1967.
  19. Chiseliţă Vasile. Muzica  instrumentală  din  nordul  Bucovinei. Repertoriul de  fluier.  Chişinău: Ştiinţa, 2002.
  20. Chiseliţă Vasile. Melodii  tradiţionale la  fluier  din nordul  Bucovinei. Chişinău: Ştiinţa, 1993.
  21. Chiseliţă, Vasile. Cu privire la cântecul popular pascal. Unele reflecţii asupra istoriei şi stadiului actual al problemei / Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, II, Iaşi: Editura Documentis, 2002, ,p.27
  22. Ciacovschi-Mereșanu, Gleb. Doine, cântece, jocuri, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
  23. Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.
  24. Ciaicovschi - Mereşanu, Gleb. Unele reflecţii referitoare la geneza colindei la români şi alte popoare // Tradiţii şi inovaţii în muzica secolului al XX-lea,Chişinău: Goblin, 1997. pp.127-131.
  25. Colac, Tudor. Nistrule, apleacă-ţi malul. Folclor poetic din Transnistria. Chişinău, 2004.
  26. Colac, Tudor. La izvorul dorului. Folclor din Onițcani, Chiținău: 2004.
  27. Colindatul de ceată bărbătească. Chișinău: Tipogr. Reclama S.A., 2011.
  28. ***Colinde din Transnistria. Ediţia a II-a întregită. Prefaţă de Traian Herseni. Cuvânt înainte, studiu introductiv, texte şi melodii culese şi notate de Const.A. Ionescu. Postrfaţă de Const. Mohanu. Chişinău: Ştiinţa, 1994.
  29. Curbet Vladimir. Tot cu cântul mă mângâi. Chişinău: Literatura artistică, 1984.
  30. Curbet, Vladimir. Aşa-i jocul pe la noi, Chişinău: Literatura artistică, 1985.
  31. Curbet, Vladimir. La vatra horelor, Chișinău: Literatura artistică, 1973.
  32. Dânul, Al.  Jocuri populare nistrene, Chişinău: Cartea Moldovei, 1987.
  33. Hâncu Andrei. Eposul baladic la moldoveni. Chişinău: Ştiinţa, 1977.
  34. Florea, Eleonora. Busuioc floare cătată, Chișinău: Literatura artistică, 1982.
  35. ***Folclor muzical  din  Moldova  (antologie  de  C. Rusnac),  Chişinău,  1997.
  36. Ghilaș, Victor. Muzica etnică. tradiție și valoare, Chișinău: Grafema Libris, 2007.
  37. Ghilaş, Victor. Doina moldovenească în contextul muzicii tradiţionale contemporane/ Folclorul şi contemporaneitatea: conservarea, revitalizarea şi valorificarea culturii tradiţionale, Chişinău: Grafema Libris, 2006, pp.81-93.
  38. Ghimpu Simion. Nunta şi alte obiceiuri moldoveneşti.  Chişinău: Literatura artistică, 1990.
  39. Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.
  40. Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987.
  41. Mocanu, Maria. Colinde din sudul Basarabiei. Transcriere muzicală: Vasile Chiseliţă. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie. Chişinău: S.n., 2007 (Tipogr. „Elan Poligraf” SRL).
  42. Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.
  43. Popovici, Vasile. Cântecul  popular  la  Copanca. Chişinău: Tiparul moldovenesc, 1939.
  44. Rusnac, Constantin. Cucușor cu pană sură, Chișinău: Literatura artistică, 1988.
  45. Rusnac, Constantin. Ca la noi în sat, Chișinău: Literatura artistică, 1984.
  46. Siminel, Iulia. Cântece moldoveneşti din Basarabia. Chişinău: Monitorul oficial,  1933.
  47. Spătaru, Gheorghe, Filip, Iulian.  Teatru  popular. Chişinău: Literatura artistică, 1981.
  48. Stoianov, Petru. 500 melodii de jocuri populare din Moldova, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
  49. Ştefănucă Petre. Hora în regiunea Iurcenilor. În: Sociologie Românească, an. III, (Bucureşti), 1938, nr. 10-12, p. 534-547.
  50. Tamazlâcaru, Andrei. Tăpuşele, tăpuşele, Chișinău: Literatura artistică, 1986.
  51. Tamazlâcaru, Andrei. Aprindeţi luminile, Chişinău: Sirius, 2002.
  52. Tamazlâcaru, Andrei. Cântece populare pascale, Chișinău: Cartier, 1996.
  53. ***Trandafir  bătut  la  poartă. Folclor  memorizat  de  Elena  Anastasiu (alc. A. Tamazlâcaru). Chişinău: Literatura artistică, 1980.
  54. Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.
  55. Стоянов, Пётр. Ритмика молдавской дойны. Chişinău: Ştiinţa, 1980.
  56. Флоря E.  Молдавский музыкальный эпос. Chişinău: Ştiinţa, 1989.

 

 

 

   

 

Subscribe to Fluxuri Distribuţie
9999999999999999999