Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Capitolul VIII

TEHNICI ŞI CUNOŞTINŢE LEGATE DE MEŞTEŞUGURILE ARTISTICE TRADIŢIONALE

                                    Elena POSTOLACHI,  Varvara BUZILĂ, Ion BĂLTEANU

         Meşteşugurile artistice sunt domeniul cel mai expresiv al culturii tradiţionale. Prin definiţie, a fi meşter înseamnă a cunoaşte şi a profesa mai bine decât alţii un domeniu foarte specific al creaţiei, care necesită cunoştinţe şi deprinderi de muncă special dobândite. Însuşirea şi transmiterea cunoştinţelor, tehnicilor şi procedeelor de prelucrare a materiei prime, de confecţionare a obiectelor în spiritul tradiţiilor meşteşugăreşti se făcea preferenţial în cadrul familiei sau prin ucenicie. În virtutea sincretismului  culturii tradiţionale meşteşugurile acoperă un spaţiu foarte vast al activităţilor umane, tezaurizează o îndelungată şi bogată experienţă a comunităţilor de utilizare a resurselor locale în crearea obiectelor necesare pentru întreţinerea vieţii. La baza meşteşugurilor stă tradiţia, înţeleasă ca un set de mecanisme prin care se transmit din generaţie în generaţie caracteristicile esenţiale ale culturii. Toate meşteşugurile respectă modele confirmate şi promovate permanent de  către colectivitate. Obiectele produse cu ajutorul meşteşugurilor artistice tradiţionale sunt foarte valoroase pentru a înţelege spiritul, forţa şi măreţia creativităţii artistice şi tehnice a comunităţilor. Forma obiectelor este adaptată funcţiilor lor practice, dar tinde să se înscrie în tipare estetice. Decorul obiectelor este rezultatul unei duble acţiuni artistico-tehnice. Prioritară în configurarea lui pare să fie îmbinarea motivelor şi culorilor conform criteriilor artistice, dar acestea, la rândul lor, sunt produsul tehnicilor utilizate.

         Prin meşteşugurile artistice tradiţionale au fost valorificate toate bogăţiile cadrului natural în care locuiesc comunităţile. Prelucrarea lemnului, pietrei, lutului, papurii, stufului, paielor, nuielelor constituie activităţi străvechi, promovate până în prezent pentru a crea diferite obiecte de primă necesitate. Alte meşteşuguri s-au dezvoltat datorită ocupaţiilor de bază şi secundare. Prelucrarea lânii şi a pieilor pentru a confecţiona haine şi ţesături de interior, la fel ca şi prelucrarea cornului sunt meşteşuguri dezvoltate în strânsă legătură cu creşterea animalelor. Ţesutul pânzelor din fire de cânepă şi in, confecţionarea pieselor de port cu ajutorul ţesutului şi al cusutului s-au afirmat graţie dezvoltării agriculturii.

         Mai mult decât materia primă, din care sunt produse obiectele, decorul oglindeşte prin motivele ornamentale universul reprezentărilor sociale, mitice, folclorice, simbolice, istorice ale comunităţilor ce deţin acest patrimoniu. Iată de ce, la alcătuirea listei elementelor patrimoniului cultural imaterial din acest compartiment am ţinut cont de mai multe criterii, care pot pune în valoare cunoştinţele şi deprinderile tezaurizate de comunităţi prin meşteşuguri:

1. Funcţiile practice şi ritual-simbolice ale obiectelor;

2. Materia primă utilizată la confecţionarea obiectelor;

3.Tehnicile de confecţionare şi de decorare a obiectelor;

4.Structura şi compoziţia artistică a unui ansamblu decorativ.

         Compartimentul are următoare structură:

  • Prelucrarea  artistică a lemnului
  • Prelucrarea artistică a pietrei
  • Prelucrarea artistică a metalelor
  • Olăritul
  • Împletirea fibrelor vegetale
  • Prelucrarea pieilor, blănurilor, cornului şi osului
  • Portul popular femeiesc
  • Portul popular bărbătesc
  • Ţesăturile
  • Cusăturile
  • Croşetarea
  • Încondeierea ouălor
  • Modelarea pâinii de ritual

Prelucrarea  artistică a lemnului

VIII.1. Cunoştinţele despre proprietăţile diferitor esenţe de lemn, despre utilizarea acestora la confecţionarea obiectelor şi instalaţiilor, despre păstrarea/conservarea obiectelor de lemn.

VIII.2. Tehnicile şi procedeele de prelucrare artistică a lemnului: cioplirea, crestarea, scrijelarea, scobirea, sculptarea, ştanţarea, incizarea, îmbinarea, încovoierea, îndreptarea, înnegrirea, tăierea, traforarea, pictarea, pirogravarea lemnului şi celelalte aferente unităţii procesului, împreună cu instrumentele utilizate şi cu spaţiile de practicare a meşteşugului.

VIII.3.  Locuinţa şi acareturile gospodăreşti (poarta şi gardul, şurile, poieţile, beciurile, pivniţele, sâsâiacele, studoalele), împreună cu elementele arhitectonice de lemn ale construcţiilor (uşile, ferestrele, cerdacele, frontoanele, galeriile şi altele asemenea), cu decorul şi motivele ornamentale consacrate.

VIII.4. Bisericile şi elementele arhitectonice de lemn: porţile împărăteşti, icoanele, policandrele, tronurile şi scaunele, sfeşnicele, răstignirile şi troiţele, uşile, ferestrele, cerdacele, frontoanele, galeriile şi altele asemenea, împreună cu decorul şi motivele ornamentale consacrate.

VIII.5. Fântânile împreună cu ulucele, ciuturile, săgeţile, răstignirile şi alte asemenea aflate în preajmă.

VIII.6. Instalaţiile tehnice: morile (de apă, de vânt, subterane, oloiniţele), roţile de irigaţie.

VIII.7. Podurile peste apă şi  mijloacele de transport.

VIII.8. Uneltele pentru practicarea diferitor ocupaţii: agricultura (cultivarea cerealelor, viticultura, pomicultura, legumicultura); pregătirea fibrelor naturale şi ţesutul acestora; păstoritul, pescuitul, vânătoarea, albinăritul şi altele asemenea.

 VIII.9. Instrumentele muzicale.

VIII.10.Ustensilele pentru bucătărie şi gospodărie, vase pentru diferite necesităţi gospodăreşti, împreună cu formele şi motivele ornamentale consacrate de tradiţie.

VIII.11. Piesele de mobilier (blidare, dulapuri, mese, scaune, paturi, lăzi de zestre şi lăzi pentru cereale, cufere, sipeţele, leagăne şi altele asemenea), împreună cu formele şi motivele ornamentale consacrate de tradiţie.

(v. Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos)

Prelucrarea artistică a pietrei

VIII.12. Cunoştinţele despre proprietăţile diferitor roci de piatră, despre utilizarea acestora în diverse construcţii, despre păstrarea/conservarea obiectelor de piatră.

VIII.13. Tehnicile şi procedeele de prelucrare artistică a pietrei: forarea, netezirea, cioplirea, crestarea, scrijelarea, scobirea, sculptarea, ştanţarea, relieful plat, relieful mediu şi înalt, incizarea, îmbinarea, tăierea, finisarea, vopsirea şi celelalte aferente unităţii procesului, împreună cu instrumentele utilizate şi cu spaţiile de practicare a meşteşugului.

VIII.14. Centrul de prelucrare artistică a pietrei Orheiul Vechi, împreună cu specificul obiectelor din piatră şi cu localităţile în care a iradiat tradiţia.

VIII.15. Centrul de prelucrare artistică a pietrei din Cosăuţi, raionul Soroca, împreună cu specificul obiectelor din piatră şi cu localităţile în care a iradiat tradiţia.

VIII.16. Locuinţa şi acareturile gospodăreşti (poarta şi gardul, beciul, pivniţa, crama), împreună cu elementele arhitectonice de piatră (galeriile, laviţele, râşniţele, pietrele de moară; ulucele de la fântâni şi izvoare, colacul fântânii şi altele asemenea), cu formele,  decorul şi motivele ornamentale consacrate.

VIII.17. Bisericile, prestolurile, lespezile de mormânt, crucile, răstignirile, mesele tăcerii împreună cu spaţiile aferente.

         (v. Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos).

Prelucrarea artistică a metalelor

VIII.18.Cunoştinţele despre proprietăţile diferitor metale, despre utilizarea acestora la confecţionarea diverselor obiecte, despre păstrarea/conservarea obiectelor de metal.

VIII. 19. Tehnicile şi procedeele de prelucrare artistică a metalelor: la rece, pentru a face obiecte din sârmă (încovoiere, răsucire, încovoiere, tăiere) şi tablă (ciocănire, găurire, îndoire, tăiere, traforare); la cald, pentru a face unelte şi obiecte din fier (călire, înroşire la foc, forjare, găurire, incizare, sudare, turnare, ştemuire) celelalte aferente unităţii procesului, împreună cu formele şi motivele ornamentale consacrate, cu instrumentele utilizate şi cu spaţiile de practicare a meşteşugului.

VIII.20. Uneltele agricultorilor (plugurile, boroanele, sapele, coasele, cosoarele şi altele asemenea), dulgherilor, butnarilor, văsarilor, tâmplarilor (compasuri, cuţitoaie, dălţi, ferestraie, securi, sfredele, tesle, topoare), pietrarilor (cazmale, compasuri, dălţi, mistrii, raşpele, târnăcoape, topoare).

VIII.21. Elemente arhitectonice care sporesc funcţionalitatea pieselor (balamale, broaşte, clanţe, cuie de tot felul, ferecătura metalică a uşilor, lăzilor, cuferelor, scoabe, ţâţâni, zăbrele, zăvoare).

VIII.22. Podoabe şi accesorii ale portului popular (ace de păr/bolduri, brăţări, catarame, cercei, cruci, inele, salbe/mamudele/lefţi, verigi, paftale, zale).

(v. Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos).

Olăritul

VIII. 23.Cunoştinţele despre proprietăţile lutului (lut roşu, lut verde, lut albastru, lut alb), despre sporirea calităţilor obiectelor de lut şi despre păstrarea/conservarea acestora în timp.

VIII. 24.Tehnicile şi procedeele de lucru cu lutul pentru a-i conferi calităţi plastice: alegerea impurităţilor, frământarea pastei (bătut cu maiul, cu picioarele, cu ajutorul animalelor, cu mâinile); tehnicile de  modelare a vaselor (pe roată, cu mâna din suluri); tehnicile de turnare în forme a detaliilor arhitectonice (cahle, colţari de la cornişa casei, lucarnele); decorarea vaselor prin: aplicarea angobei cu ajutorul pensulei, smălţuire (măcinarea smalţului, aplicarea lui pe pereţii interiori şi exteriori ai vasului), incizare (imprimarea motivelor ornamentale cu ajutorul unui os/beţigaş); uscarea pieselor; arderea pieselor (o singură dată/oxidantă – pentru ceramica roşie, sau de două ori/reducătoare – pentru cea neagră; prima ardere şi a doua ardere pentru ceramica smălţuită), împreună cu spaţiile aferente acestor activităţi. 

VIII. 25. Cuptoarele de ars piesele de lut: după poziţionarea faţă de sol (de suprafaţă, semiîngropate,  îngropate); după tipul construcţiei (circular, median, mixt); după camera de ardere (cu bolţi zidite, cu două semicercuri de pământ, cu grătar perforat, cu placă zidită, cu şanţ circular, cu şanţ median acoperit; de formă eliptică, semisferoidală-ovoidală, tronconică-ovoidală); după vatra cuptorului (organizată sau neorganizată; guri de foc: una, două sau trei).

VIII.26. Vasele de ceramică: pentru păstrarea alimentelor (gavanoase, chiupuri, borşăreţe, oale, lăptare); pentru transportul alimentelor (ulcioare, burluie, tortare, tocitoare); pentru prepararea alimentelor (marcoteţe, tigăi; forme pentru copturi); pentru consumul alimentelor (căni, străchini, farfurii), împreună cu decorul şi motivele ornamentale specifice.

VIII.27. Piesele arhitectonice de ceramica: cahlele împreună cu frizele figurative; colţarele figurative de pe cornişa caselor cu ţiglă, lucarnele din ceramică, tuburile pentru apeduct şi canalizare, ţigle, scocuri, detalii pentru amenajarea  grădiniţelor de flori, cărămizi ornamentate şi altele asemenea.

VIII.28.Centrul de ceramică Iurceni, cu formele, tehnicele şi decorul specific, împreună cu spaţiile aferente producerii şi comercializării ceramicii.

VIII.29. Centrul de ceramică Hogineşţi, cu formele, tehnicele şi decorul specific, împreună cu spaţiile aferente producerii şi comercializării ceramicii.

VIII.30. Centrul de ceramică Cinişeuţi, cu formele, tehnicele şi decorul specific, împreună cu spaţiile aferente producerii şi comercializării ceramicii.

VIII.31. Centrul de ceramică Ţigăneşti, cu formele, tehnicele şi decorul specific, împreună cu spaţiile aferente producerii şi comercializării ceramicii.

(v. Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos).

Împletirea fibrelor vegetale

VIII.32.Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate la împletirea obiectelor din lozie: decojirea, despicarea, fierberea, formarea calapoadelor, împletirea liberă, împletirea pe calapoade, lustruirea, tăierea, tragerea la cuţitoaie.

VIII.33. Obiectele împletite din lozie: piesele de mobilier (mese, scaune, şezlonguri, fotolii, canapele, rafturi, etajere, suporturi pentru vase, rame pentru oglinzi şi fotografii); coşuri (pentru transportat fructe şi legume, pentru rufe); unelte pentru pescuit (coboace, garduri), împreună cu tehnicile şi locurile de utilizare.

VIII.34.Centrul de împletire a loziei din raionul Soroca, împreună cu formele şi motivele decorative specifice.

VIII.35. Centrul de împletire a loziei din raionul Teleneşti, împreună cu formele şi motivele decorative specifice.

VIII.36. Centrul de împletire a loziei din raionul Ştefan Vodă, împreună cu formele şi motivele decorative specifice.

VIII.37. Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate la stuf: acoperişuri pentru construcţii; garduri pentru gospodării şi stâne, ocoale; coteţe de prins peşte; rogojini, inclusiv vestimentaţia urşilor de stuf din reprezentările teatralizate de Anul Nou/Sf. Vasile.

VIII.38.Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate la împletirea obiectelor din papură: rogojini, coşuri, coşniţe, sipeţele, pălării, papuci de casă, inclusiv vestimentaţia Paparudei, în riturile de invocare a ploii.

VIII.39.Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate la împletirea obiectelor din paie: pălării, coşuleţe, abajururi, inclusiv vestimentaţia urşilor din paie din reprezentările teatralizate de Anul Nou/Sf. Vasile.

VIII.40.Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate la împletirea obiectelor din foi de porumb: coşuri, sipeţele, vaze, pălării, măşti.

VIII.41. Tehnicile şi procedeele de legat mături (din mălai), perii (din iarbă, păr).

(v. Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos).

Prelucrarea pieilor, blănurilor, cornului şi osului

VIII.42. Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate de pielari, blănari şi buiucani pentru a prelucra pieile şi blănurile: răzuirea de straturile inutile, dubirea, uscarea, curăţirea, împreună cu spaţiile aferente acestor activităţi.

VIII.43. Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate de căciulari şi cojocari pentru  a confecţiona piesele vestimentare din pieile şi blănurile prelucrate: căciuli pentru bărbaţi (din piei de miei de caracul, din piei de miei de oaie ţigaie); cojoace pentru femei şi bărbaţi (evazate sau drepte), bondiţe/cheptare (scurte, lungi; cu tăietura dinainte, înfundate; brodate cu lâneţuri, cu decor din aplicaţii de piele multicoloră, cu ciucuri din lână sau piele; cu margini din caracul, dihore sau din primă); chimire (cu catarame, ghintuite cu ţinte),  cingători, curele, împreună cu spaţiile aferente acestor activităţi.

VIII.44. Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate de ciubotari/papucari/pantofari pentru  a confecţiona încălţăminte din pieile prelucrate: cizme/ciobote,  papuci, pantofi  pentru femei şi bărbaţi, împreună cu spaţiile aferente acestor activităţi.

VIII.45.Tehnicile şi procedeele de lucru utilizate la prelucrarea osului şi a cornului (înmuierea în apă şi curăţirea oaselor şi a coarnelor, afundarea în leşie fierbinte pentru înălbire, tăierea, crestarea, despicarea, incizarea, netezirea, perforarea, presarea, sculptarea, şlefuirea) pentru  a confecţiona: accesorii pentru păr (ace, pieptene); mânere pentru bastoane; cuiere pentru interior;  vase pentru consumul vinului (cornuri, cupe); corneciuri pentru păstrat praful de puşcă; cornuri de semnalat (corn de vânătoare/de luptă), împreună cu motivele decorative specifice.

(v. Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos).

Portul popular femeiesc

VIII.46. Modurile de purtat părul în toate zilele şi de sărbătoare (displetit, împletit într-o cosiţă, două trei, patru, purtat pe spate, purtat pe frunte, retezat) şi de montat cosiţele/gâţele pe cap (roată în jur, coc la ceafă, coc în vârful capului, strânse la urechi; puse pe suport de păr căzut, pânză, sârmă, lemn), împreună cu accesoriile fetelor (cosiţarul, cununa de flori, florile, panglicile) şi cele ale femeilor (de acoperire cu fes roşu/alb, cu moadă/modiţă, colţ).

VIII.47. Tehnicile şi materialele de confecţionare a acoperitorilor de cap purtate zilnic sau de sărbători: ştergar de cap/mâneştergură/năframă; maramă (din borangic); colţ/corn (brodat, cu horboţele/tandică); basma/tulpan; bertă, şalincă, formele, decorul acestora, împreună cu modul de aranjare, de compunere şi cu accesoriile specifice.

VIII.48.Tehnicile şi materialele de confecţionare a pieselor de podoabă: pentru păr şi accesoriile lui (ace, bolduri, cununi, cosiţare, fruntare); pentru urechi (cercei din aur, argint sau alte metale); pentru gât (salbe/lefţi/mamudele, mărgele, gherdane, zgardă, cruce); pentru mâini (brăţări) şi degete (inele, verigi); pentru brâu (zale cu  inele, zale cu chei, paftale).

VIII.49. Tehnicile, materialele şi croiurile de confecţionare a cămăşii femeieşti, purtate zilnic şi la sărbători: de tip tunică, încreţită la gât (cu poale prinse sau separate), cu petic/platcă (la gât, la spate, dinainte, dinapoi), împreună cu specificul decorării acestora.

VIII.50. Tehnicile şi  materialele de confecţionare a pieselor care acoperă poalele cămăşii femeieşti, purtate zilnic şi la sărbători: catrinţă formată dintr-o foaie (cu dungi înguste verticale şi bete sus şi jos; cu motive vegetale şi geometrice alese; cu dungi oranj şi albe dispuse orizontal în partea inferioară); fotă din două piese, şorţ, împreună cu specificul decorării acestora.

VIII.51. Tehnicile şi  materialele de confecţionare a brâielor, purtate zilnic şi la sărbători pentru a fixa piesele vestimentare: bârneţ, cingătoare, chingă, frânghie.

VIII.52. Tehnicile şi  materialele de confecţionare a hainelor de deasupra, purtate pe timp rece: bondiţă/pieptar; cojoc, ilic, suman, împreună cu specificul decorării acestora.

VIII.53.Tehnicile şi  materialele de confecţionare a încălţămintei: opincilor (fără gurgui, încreţite uniform în partea superioară; cu gurgui; cu gurgui şi limbă); pantofilor, papucilor, cizmelor/ciobotelor; papucilor de casă/totoceilor (croşetaţi din cânepă sau lână; confecţionaţi din postav de casă).

(v. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului, Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii muzicale; Tradiţii şi expresii ale artei coregrafice; Sărbătorile, obiceiurile şi riturile).

Portul popular bărbătesc

VIII.54. Modurile de purtat părul zilnic ţi zilele şi de sărbătoare (tuns cu oala, plete pe spate, retezat),  barba (mare, scurtă) şi mustăţile (mici, răsucite, pe oală).

VIII.55. Tehnicile şi materialele de confecţionare a acoperitorilor de cap purtate zilnic sau de sărbători: căciulă/cuşmă de cârlan/miel; pălărie de paie (cu boruri mari, cu calota înaltă sau joasă), pălărie de pâslă (ciobănească, răzeşească), împreună cu modul de aranjare, de compunere şi cu accesoriile specifice.

VIII.56. Tehnicile şi materialele  de confecţionare a pieselor de podoabă: pene, ciucuri de lână multicoloră, flori, negară, panglici pentru decorarea pălăriilor flăcăilor; flori, panglici pentru căciuli/cuşme purtate de flăcăi în cadrul obiceiurilor de nuntă, de petrecere la armată, la Crăciun, Anul Nou/Sf. Vasile.

VIII. 57.Tehnicile, materialele şi croiurile de confecţionare a cămăşii bărbăteşti: cămaşă de tip tunică (cu poale lungi, guler drept sau răsfrânt), cămaşă cu petic/platcă (cu poale lungi, cu poale scurte; cu manşete), împreună cu motivele ornamentale specifice.

VIII. 58.Tehnicile, materialele şi croiurile de confecţionare a pantalonilor bărbăteşti: izmene (de cânepă, de in, de bumbac); cioareci (de lână de capră, în 4 iţe), iţari (de lână de capră, în 4 iţe), nădragi/bernevici (din stofă de casă, bătută), meşini (din blană), împreună cu motivele ornamentale specifice şi moduri de purtare.

VIII.59. Tehnicile şi materialele de confecţionare a cingătorilor bărbăteşti: brâu lat ales cu fusul; brâu lat  ţesut în 4 iţe; frânghie, bârneţ/bârneaţă; chingă; chimir, curea, cingătoare, împreună cu motivele decorative şi atributele specifice.

VIII.60. Tehnicile şi  materialele de confecţionare a hainelor de deasupra, purtate pe timp rece: bondiţă/pieptar; cojoc (lung, scurt), ilic, suman, burcă, manta, zăbun; împreună cu specificul decorării acestora.

VIII.61.Tehnicile şi  materialele de confecţionare a încălţămintei: opincilor (fără gurgui, încreţite uniform în partea superioară; cu gurgui; cu gurgui şi limbă); papucilor, cizmelor/ciobotelor, pantofilor,împreună cu detaliile şi ornamentările specifice.

(v. Tradiţii şi expresii ale artei cuvântului, Tradiţii şi expresii ale artei sau practicii muzicale; Tradiţii şi expresii ale artei coregrafice; Sărbătorile, obiceiurile şi riturile; Cunoştinţe, practici şi simboluri despre om, natură şi cosmos).

Ţesăturile de interior

VIII. 62. Tehnicile, procedeele şi uneltele de pregătit firele de cânepă, in şi lână pentru ţesut.

VIII.63. Cunoştinţele, tehnicile, procedeele şi materialele de vopsit firele de lâna, cânepă, in şi bumbac cu ajutorul coloranţilor naturali, în special cei vegetali.

VIII.64. Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut ţoluri pentru aşternut (pe pat, laviţă, cuptor, pe jos), împreună cu decorul specific acestora.

VIII. 65.Tehnicile de ţesut păretare în mai multe iţe şi materialele (în carouri, în scaune, în vrâste, cu alesături),  împreună cu decorul specific acestora şi cu procedeele de finisare a acestora (margini croşetate din lână multicoloră, ciucuri, franjuri legaţi).

VIII. 66.Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut lăicerele alese şi bătute în pieptene (în vrâste, în scaune, cu motive alese), împreună cu ornamentele decorative specifice.

VIII. 67.Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut scoarţele alese şi bătute în pieptene, împreună cu motivele decorative (geometrice, vegetale, antropomorfe, zoomorfe, scheomorfe) specifice.

VIII. 68. Centrul de ţesut scoarţe din Căuşeni, împreună cu  tehnicile, procedeele, materialele şi motivele decorative consacrate.

VIII. 69. Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut războaie alese şi bătute în pieptene, împreună cu motivele decorative (geometrice, vegetale, antropomorfe, zoomorfe, scheomorfe) specifice.

VIII. 70. Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut covoarele alese şi bătute în pieptene, împreună cu motivele decorative (geometrice, vegetale, antropomorfe, zoomorfe, scheomorfe) specifice.

VIII.71.Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut cergile alese şi bătute în pieptene, împreună cu motivele decorative (geometrice, vegetale, antropomorfe, zoomorfe, scheomorfe) specifice.

VIII.72. Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut piesele cu decorul buclat/ factură pufoasă: rumbele, macaturile, niţurcile, iorganele, feţele de pernă, împreună cu motivele decorative (geometrice, vegetale) specifice.

VIII. 73.Tehnicile de nividit, materialele şi motivele decorative utilizate la ţesutul păretarelor, cuverturilor, perdelelor şi feţelor de masă.

VIII. 74. Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut prosoapele/ştergarele, pânzele pentru acoperit hainele, culmile/drăiniţarele, împreună cu motivele  decorative specifice.

VIII.75.Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut zolnicele, şervetele/ştergarele, feţele de masă, şerveţelele, împreună cu motivele  decorative specifice.

VIII.76. Tehnicile, procedeele şi materialele de ţesut ţesăturile de uz gospodăresc: veretcele, pânza de sac, traistele, desagii, împreună cu motivele  decorative specifice.

Cusăturile

VIII.77. Tehnicile, procedeele şi materialele utilizate la coaserea obiectelor: cămăşi, ii, colţuri, năframe, năfrămiţe, batiste/băsmăluţe, ştergare, feţe de masă, şerveţele, drumuri (cruciuliţă, bătut pe două feţe, cheiţă, încheiat cu acul, încheiat cu croşeta, festonat, punct bătrânesc, tivit cu găurele); bondiţe/cheptare, cojoace/cojocele (brodat după desen, coaserea aplicaţiilor), împreună cu motivele decorative specifice.

Croşetarea

VIII.78. Tehnicile, procedeele şi materialele utilizate la împletirea pieselor de port: stănuţi,  flanele, bluze, bluzoane, ciorapi/colţuni, mănuşi, fulare, şal, detalii la poalele cămăşilor femeieşti şi bărbăteşti, împreună cu motivele decorative specifice.

VIII.79. Tehnicile, procedeele şi materialele utilizate la împletirea pieselor de interior: feţe de masă, perdele, colţuri la prosoape/ştergare, împreună cu motivele decorative specifice.

Încondeierea ouălor

VIII.80. Tehnicile, procedeele, instrumentele şi materialele utilizate la încondeierea ouălor pascale, împreună cu motivele ornamentale specifice.

(v. Sărbătorile, obiceiurile şi riturile; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională).

Confecţionarea măştilor populare

VIII.81. Tehnicile, procedeele şi materialele utilizate la confecţionarea măştilor antropomorfe utilizate în cadrul obiceiurilor de Crăciun şi Anul/Nou.

VIII.82. Tehnicile, procedeele şi materialele utilizate la confecţionarea măştilor zoomorfe utilizate în cadrul obiceiurilor de Crăciun şi Anul/Nou.

VIII. 83. Tehnicile, procedeele şi materialele utilizate la confecţionarea măştilor utilizate în cadrul obiceiurilor de nuntă, de Ziua Moaşei/Babei, la Împrăştierea Rusaliilor.

(v. Sărbătorile, obiceiurile şi riturile).

Modelarea pâinii de ritual

VIII.84. Cunoştinţele, tehnicile, procedeele şi materialele utilizate la modelarea artistică şi coacerea pâinii rituale: forme sculpturale obţinute prin răsucirea şi împletirea sulurilor de aluat care întruchipează sărbătorile calendaristice (Ajunul, Crăciunul, Sf. Vasile, Sfinţii, Paştele); forme discoidale (lipiile, turtele); forme sculpturale specifice obiceiurilor de naştere (colacii cumetrilor, pupăza moaşei/babei); formele specifice nunţii (colacii, jemnele, jemna îngemănată, pupăza miresei); formele mortuare (colacii, crestăţile, scara, porumbeii/hulubaşii, pupezele, ciurul, covata), împreună cu motivele ornamentale specifice.

(v. Sărbătorile, obiceiurile şi riturile; Cunoştinţe privind alimentaţia tradiţională).

Bibliografie selectivă

  1. Bâtcă, Maria, Dimensiunile spirituale ale Basarabiei, Bucureşti: Fundaţia Culturală Libra, 1998.
  2. Bâzgu Eugen, Ursu, Mihai, Arhitectura vernaculară în piatră, Chişinău: ÎEP Ştiinţa, 2009.
  3. Bucătaru,  Petru, Arta împletitului din paie, Chişinău: Epigraf, 2000.
  4. Buzilă, Varvara, Costumul popular din Republica Moldova, Chişinău, 2011.
  5. Buzilă, Varvara, Ori te poartă cu ţi-i vorba, ori vorbeşte cum ţi-i portul (Modalităţi de menţinere a statutului social în societatea tradiţională) // Buletin Ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie,  vol. 13 (26), Chişinău, 2010, p. 8-22.
  6. Buzilă, Varvara, Covoarele în contextul  patrimoniului cultural al Republicii Moldova // Academos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, AŞM, nr. 1 (12), 2009,  p. 104-109.
  7. Buzilă, Varvara, Portul popular – marcă a identităţii culturale // Folclorul şi contemporanitatea. Conservarea, revitalizarea şi valorificarea culturii tradiţionale. Chişinău, 2006, p.21-31.
  8. Buzilă, Varvara, Portul popular – marcă a identităţii culturale // Folclorul şi contemporanitatea. Conservarea, revitalizarea şi valorificarea culturii tradiţionale. Chişinău, 2006, p.21-31 (0,8 c. a.).
  9. Buzilă, Varvara, Vestimentaţia lăutărească – ca semn identitar // Învăţământul artistic – dimensiuni culturale, Ediţai a IV-a, Grafema Libris, Chişinău 2004, p. 276-282 (0,3 c.a.).
  10. Buzilă, Varvara, Tradiţia scoarţelor de Căuşeni // Patrimoniul cultural al judeţului Tighina, Chişinău, 2003, p. 136-143 (0,9 c.a.).
  11.  Buzilă, Varvara, Manuscrise inedite din secolul al XIX-lea privind eticheta vestimentară populară // Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, nr. 9, Iaşi, 2009, p. 139-164.
  12.  Buzilă, Varvara. Pâinea aliment şi simbol. Experienţa sacrului, Chişinău: Î.E.P. Ştiinţa, 1999.
  13.  Ciocanu, Maria, Ştergare moldoveneşti, Chişinău, 2003.
  14. Clim T., Tehnologii de prelucrare şi aplicare a nuielelor de răchită, Bălţi, 2004.
  15. Danii, Anatol,  Munca artistică în şcoala auxiliară, Chişinău, 1996.
  16. Florea K., Să ne învăţăm a coase, Chişinău, 1996.
  17.  Postolachi, Elena. Sisteme de socotire şi de programare folosite în confecţionarea ţesăturilor//În Buletin ştiinţific. Etnografie şi muzeologie. vol. 9(222). Chişinău, 2008, pp. 57-69.
  18.  Postolachi Elena. Arta covorului. Covorul neted // Educaţie tehnologică. Manual pentru clasele a VII-a şi a VIII-a. Litera, Editura Universul, Chişinău, 2007. – P. 36-47; POSTOLACHI E. – Ţesutul şi alesul covorului // DANII A., Postolachi E. etc. – Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară. Concepţie şi programe de instruire. Editura Epigraf, Chişinău, 2002. –  P. 77-92.
  19. Stoica, Georgeta, Postolachi, Elena, De la fibră la covor, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1999.
  20. Şofransky Z., Şofransky V., Coloranţii naturali. 1994. Chişinău.
  21. Tcacenco, Nicolina, Gala costumului popular, Chişinău: Balacon, 2006.
  22. Voloşciuc, Eleonara, Arta din pănuşi, 2003.
  23. Zelenciuc, V.C., Postolachi Е.A., Covorul moldovenesc, Chişinău: Timpul, 1990.
  24. Zelenciuc, Valentin, Kalaşnikova, Natalia, Vestimentaţia populaţiei orăşeneşti din Moldova (sec. XV-XIX), Chişinău: Ştiinţa, 1993.
  25. Гоберман, Д., Ковры Молдавии, Кишинев, 1960.
  26. Зеленчук В.С., Молдавский национальный костюм, Кишинев: Тимпул, 1985.
  27. Постолаки, Е.А. Ворсовые ковры Молдавии //Этнография и искусство Молдавии. Кишинев, 1972.
  28. Постолаки, Е.А. К вопросу классификации молдавских ковровых изделий XIX – нач. XX  в.//Известия АН МССР, Серия обществ. наук, 1983, № 1.
  29. Постолаки, Е. Молдавское народное ткачество XIX – нач. XX в. Издательсво Штиинца, Кишинев, 1987.  
  30. Постолаки, Е. Ворсовые ковры Молдавии  // Этнография и искусство Молдавии. Издательство Штиинца, Кишинев, 1972. – C. 167-176.
  31. Хынку,  И.Г., Молдавская  народная керамика. Кишинев, 1968.
Subscribe to Fluxuri Distribuţie
9999999999999999999