Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Tinerii din Republica Moldova aleg să cunoască valorile patrimoniului cultural şi se implică tot mai activ în protejarea lui

Miercuri, 5 octombrie 2011 

Autor: Eugenia TOFAN, Centrul Media al AŞM

Etapa finală a Concursului tinerilor specialişti din domeniul protejării şi popularizării patrimoniului cultural material şi imaterial al ţărilor din Comunitatea Statelor Independente „Comunitatea debuturilor” s-a desfăşurat recent la Moscova.

La concurs au fost prezentate 34 de proiecte pentru trei nominalizări: „Cercetare şi descoperiri”; „Revitalizare şi protejare”; „Cunoaştere şi popularizare”. Proiectele concurente au fost examinate şi evaluate de un juriu compus din 23 de oameni de ştiinţă şi manageri ai domeniului din 9 ţări, care a desemnat câte trei laureaţi la fiecare nominalizare, în total 9 premii, fiecare premiu fiind de 100 000 ruble.

Republica Moldova a fost reprezentată de următorii membri ai juriului: dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, (preşedinte al juriului), dr. Varvara Buzilă, director adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi Tudor Zbârnea, director al Muzeului Naţional de Arte Plastice.

Proiectul înaintat de Republica Moldova „Restaurarea bisericii medievale de lemn din satul Hirişeni şi transferarea ei pe teritoriul Muzeului Satului”, semnat de arhitectul Serghei Vornicov de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a obţinut cele mai multe voturi la nominalizarea „Revitalizare şi protejare”, unde au fost examinate 12 proiecte.

Proiectul respectiv a fost apreciat de toate delegaţiile ţărilor prezente la reuniune. „Dacă la concurs ar fi fost acordat un singur premiu, acesta ar fi trebuit să revină arhitectului Serghei Vornicov din Republica Moldova”, a opinat N.Ş. Safarov, şef secţie la Centrul de Restaurare Ştiinţifică a bunurilor culturale şi a colecţiilor din Azerbaidjan.  Proiectul premiantului Serghei Vornicov a concurat cu alte lucrări de valoare, precum: „Elaborarea metodologiei privind conservarea şi monitorizarea monumentelor rupestre” de K.T. Iskakov din Kazahstan; Contribuţia  M.V. Buiukli din Ucraina la  protejarea patrimoniului din Rezervaţia Naţională Istorico-Culturală „Peciorskie Lavrâ” din Kiev etc.

La nominalizarea „Cunoaştere şi popularizare”, ţara noastră a prezentat proiectul „Promovarea patrimoniului cultural imaterial prin mijloace electronice”, autor Vladimir Bucătaru de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Lucrarea a  fost menţionată de reprezentanţii mai multor delegaţii, subliniindu-i originalitatea, actualitatea, utilitatea şi complexitatea. Autorul a devenit diplomant al concursului.

La prima nominalizare „Cercetare şi descoperiri”, Republica Moldova nu a avut nici un candidat.

Revenind de la Moscova, preşedintele juriului, dr.hab. Mariana Şlapac a menţionat că prima participare a Republicii Moldova la acest concurs a fost una foarte reuşită, urmează ca la ediţiile ulterioare participanţii să aibă o pregătire şi mai bună, iar proiectele  înaintate să fie şi mai multe şi  cât mai competitive. E un semn bun că tinerii aleg să cunoască valorile patrimoniului cultural şi încep să se implice tot mai activ în protejarea lui prin diferite mijloace.

Proiectele înaintate pentru concurs a fost diverse cu tendinţa de a acoperi vastul câmp al patrimoniului cultural.Dintre proiectele votate ca fiind cele mai bune au fost menţionate: monografia „Stele dreptunghiulare din Armenia datând din Evul Mediu Timpuriu”, de dr. G. Grigorean, o lucrare de mare noutate în domeniu; cercetările privind vechile culturi arheologice  din sudul Kazahstanului, sudul Siberiei şi nordul Mongoliei întreprinse de către dr. A.A. Ţâbankov, cercetător la Institutul de Arheologie şi Etnografie al Secţiei Siberiene a Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse;  rezultatele studierii monumentului Soi Sabag, bogat în petroglife, din Tadjikistan obţinute de către B.S. Bombulloev de la Institutul de Istorie, Arheologie şi Etnografie  al Academiei de Ştiinţe din Tadjikistan.

Laureaţi ai concursului au devenit cunoscutul interpret al genului mugam G.M. Askarov din Azerbaidjan; jurnalista A.A. Krasko de la Teleradiocompania  „Brest”, Belorusi, pentru mai multe seriale de emisiuni privind protejarea patrimoniului cultural; designerul D.A. Ciocotaeva  de la Academia Naţională a Designului Industrial din Kârgâstan pentru realizarea designului cărţilor destinate copiilor etc.

 Sursa: http://www.tineri.md/index.php?pag=n2&opa=view&tip=noutati&id=322&l=ro

 

Subscribe to Fluxuri Distribuţie
9999999999999999999