Ministerul Culturii
al Republicii Moldova

Dansul

Inventarierea dansurilor tradiţionale

Dansurile tradiţionale alcătuiesc un domeniu foarte important al patrimoniului cultural imaterial. Comunităţile locale comunică prin dans, se identifică şi se solidarizează prin intermediul dansului şi al instituţiilor care îl gestionează. La inventarierea dansurilor, cu scopul includerii în Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova, au fost utilizate câteva  principii de clasificare.

Ca bază a servit complexul mijloacelor de expresie coregrafică, elementele, dar şi formulele lor consacrate, inclusiv trăsăturile generale ale dansului. Pentru cuprinderea tuturor manifestărilor în contextul cărora se produce dansul au fost luate în calcul aspectele complimentare legate organic de dans, cum sunt: melodia, textul, accesoriile. S-a ţinut cont de  tema, funcţia şi caracterul  dansului, pentru a înţelege sensul profund al fenomenului şi relaţia lui cu mediul în care funcţionează.

Inventarierea şi analiza caracteristicilor dansurilor au condus la delimitarea lor convenţională în  patru zone: de sud, de centru, de nord şi cea din stânga Nistrului. Delimitarea are caracter lucrativ şi ajută la o mai bună operare cu informaţiile de teren.

Pornind de la aspectele esenţiale: ocaziile de desfăşurare, diversitatea cinetică, ritmică, tipologică, interpretativă şi stilistică, coregrafia noastră tradiţională se deosebeşte esenţial de arta coregrafică a vecinilor din est, fiind parte componentă a coregrafiei tradiţionale româneşti. Folclorul coregrafic românesc din Republica Moldova posedă o bogată şi complexă serie de elemente proprii, bine conturate, ce îi conferă un specific naţional pronunţat.

Unitatea lui stilistică este susţinută de o mare diversitate funcţională: dansuri ceremoniale, rituale, distractive; de virtuozitate, cu caracter social de petrecere; jocuri legate de ciclul anual; jocuri ce redau procesul de muncă; îndeletniciri; jocuri dedicate fenomenelor naturii; jocuri consacrate florei şi faunei; jocuri ce fac parte din obiceiurile legate de ciclul vieţii (nuntă, deces); jocuri ce oglindesc vitejia şi demnitatea poporului; jocuri ce redau frumuseţea şi gingăşia femeii; jocuri cu caracter magic; jocuri zoomorfe.  Ocaziile de manifestare a jocului popular sunt: hora satului, nunţile, cumătriile, clăcile, zile de naştere, de ziua numelui, diferite manifestări de masă. În cadrul acestor ocazii de joc în majoritatea cazurilor se mai joacă ca pe timpuri după anumite reguli şi obiceiuri locale, alte ori sunt invitate persoane care organizează astfel de ocazii, petreceri.

Varietatea de dansuri este relativ mare, diferă de la sat la sat, de la o zonă la alta. Dansurile ce aparţin stratului fundamental cu caracter integrator predomina şi circulă pe întreg teritoriul de la este de Prut în zeci de variante, cu mici schimbări, improvizări, trăsături caracteristice şi pentru dansuri cu rol intermediar şi cu rol auxiliar. Aceste şi alte trăsături caracteristice se regăsesc în melodii, ritm, tempo, strigături şi  forme de chiuit. La acestea se adaugă alte jocuri asimilate din cultura tradiţională a altor popoare.

Diferenţierile stilistice sunt mai puţin vizibile în modul de construire a dansurilor şi devin observabile în maniera de interpretare şi de ţinută. Construcţia dansurilor dispune de o mare bogăţie ritmică, o largă gamă de tempo-uri, multiple forme de prezentare şi expresie, cu o serie de elemente pronunţate şi specifice care a determinat crearea unui specific naţional.

După formă, structură, caracter, dansurile tradiţionale din Republica Moldova fac parte din marea şi bogata familie a coregrafiei balcano-carpatice, unitară prin execuţia mişcărilor ca joc colectiv şi de grup.

Manifestată prin concordanţa dimensională deplină între figurile dansului şi a frazelor muzicale, ea  uimeşte ca formă de expresie, prin capacităţile sale plastice şi simţire cinetică. Multiplele elemente se execută pe valori de durată (doime, pătrime, optime, şaisprezecime) cu o ţinută dreaptă, liniştită şi mândră, ce se combină extrem de variat în diverse grupuri de paşi simpli, succesivi sau largi, paşi bătuţi în contratimp, sincopaţi etc., tocuri, ponturi, care, la rândul, lor, dau naştere frazelor coregrafice.

Caracteristic dansului nostru este mişcarea paralelă a genunchilor şi vârfurilor picioarelor.

Ţinuta braţelor la dansurile de grup este foarte variată: ţinută de horă, ţinută de braţe încrucişate în faţă sau în spate, lanţ de braţe sus, lanţ de braţe jos etc. La jocurile de perechi: de mână jos, de mână sus, pe umeri, ca la horă, cruciş, ţinută de polcă, ţinută de învârtită etc. La dansurile solistice: ţinută liberă de braţe liber în jos, la spate, ridicate la înălţimea umerilor sus etc.

Dansurile româneşti sunt diferite ca formă. Se execută: în cerc, în semicerc, în linie, în grup, în perechi, în ceată şi solistice.

Ca fenomen artistic, în toată complexitatea lui, dansul popular, fiind o creaţie colectivă, formează un complex unitar definit.

În această lucrare ne-am propus de a însuma doar o parte din vastul repertoriu coregrafic de pe teritoriul Republicii Moldova, care mai este funcţional, dar care parţial este în pericol de dispariţie. Ca reper la elaborarea ei ne-au servit cercetările de teren realizate pe parcursul anilor în expediţiile de teren, festivaluri, diferite manifestări folclorice, ocazii de joc: nunţi, cumetrii, hramurile şi horele satelor, experienţa reactualizată în perioada inventarierii recente. Drept bază metodologică ne-a fost literatura de specialitate editată, cât şi informaţiile şi relatările din presa periodică.

În procesul de lucru ca bază ştiinţifică ne-a servit lucrarea ,,Clasificarea morfologică a dansurilor populare româneşti” de Andrei Buscan, lucrare fundamentală utilizată de cercetătorii-coreologi din întreg spaţiul românesc.

Ne-am propus să definim dansurile ţinând cont de diversitatea denumirilor, care diferă de la sat la sat, de tipul coregrafic, de cel tip muzical, cât şi de definirea tempoului în care se joacă, fără a ne aprofunda şi în celelalte aspecte: care necesită o studiere complexă, mult mai amplă şi detaliată.

 

____________________________________________________________________

1. Andrei Buscon. Clasificarea morfologică a dansului popular românesc.. – În. Revista de Etnografic şi Folclor. – Bucureşti, 1967, tom.12, N.13.

 

Tipuri de dansuri  întâlnite pe teritoriul Republicii Moldova.

Tipuri

Exemple

,,Hora dreapta”

,,Hora mare”, ,,Hora”, ,,Moşnegii”, ,,Jocul babelor”, ,,Floricică”;

,,Hora în două părţi”

,,Hora în două părţi”;

,,Danţ de nuntă”

,,Danţul”, ,,Danţul miresei”;

,,Horă bătută”

,,Horă cu strigături”, ,,Hangul”, ,,Ghilabaua”, ,,Hangul de la Coteala”;

,,Joc mare”

,,Nuneasca”, ,,Jocul cel mare”;

,,Horă şaier”

,,Horă din Căuşeni”;

,,Horă polcă”

,,Fudula”, ,,Frunza mărului”, ,,Sălcioara”, ,,Rotunda”;

,,Bătută moldovenească”

,,Haiduceasca”, ,,Bătuta”;

,,Învîrtită bătută”

,,Rusască”, ,,Ţărănească”, ,,Corăghească” (în perechi);

,,Învîrtită dreaptă”

,,Colbul”;

,,Învîrtită ardeleană”

,,Septeleanca”;

,,Polcă şchioapă”

,,Năframă”, ,,Papandura”, ,,Şchiopăţica”;

,,Polcă dreaptă”

,,Trandafirul”, ,,Polcă”;

,,Brîul nou”

,,Alunelul”, ,,Brîul feciorilor”;

,,Brîul dunărean”

,Schiţă”, ,,Şiragul”;

,,Brîul carpatic”

,,Sîrba zdruncinată”, ,,Arnăuţii”, ,,Brîu bătut”;

,,Brîu mocănesc”

,,Cadîneasca”, ,,Jocul cămăraşilor”, ,,Tăbăcărească”;

,,Sîrbă comună”

,,Sîrba”, ,,Jocul calului”, ,,Fusul (bărbătesc), ,,Sîrba”, ,,Colacul”;

,,Sîrbă distractivă  (la comandă)

,,Raţa” (nord), ,,Sîrba trei ciocane”;

,,Sîrba în doi  (în cuplu)

,,Sîrba în doi”;

,,Ciuleandra” (hore mici)

,,Ciuleandra”, ,,Ciurul”, ,,Sîta”.

,,Ţărăneasca”

,,Ţărăneasca”, ,,Rusasca”, ,,Tropoţica”;

,,Doi plimbat”

,,Boieraşul”, ,,Coşerul”, ,,Păstaia”, ,,Şerveţelul”, ,,Răcuşorul”, ,,Oleandra”;

,,Baraboi”

,,Baraboiul” (text special), ,,Mărănţişul”, ,,Sîndreanca”;

,,Doi bănăţean”

,,Oleandra”, ,,Şarampoiul”, ,,Ardeleanca”, ,,Pomul”, ,,Buşanca”, ,,Arnăutul”;

,,Ceată moldovenească”

,,Căiuţii”, ,,Corăbeasca”, ,,Ciobăneasca”;

,,Ceată ciobănească”

,,Mocănaşul”;

,,Drăgaică”

,,Paparuda”, ,,Drăgaica”, ,,Lăzărelul”, ,,Crăiţele”;

,,Ceată distractivă”

,,Jocul Babelor”, ,,Jocul căprilor”, ,,Haiducii”, ,,Nunta tării”, ,,Malanca”, ,,Ciuca”, ,,Moşii”, ,,Raţa”;

,,Solo de virtuazitate”

,,Bătuta”, ,,Săltata”;

,,Bătută solistică”

,,Jocul cailor” (nord), ,,Mocănaşul”, ,,Brîul bătut”, ,,Brîul ofităresc”, ,,De năfrîngi”;

,,Geampara solistică”

,,Cadâneasca”, ,,La sarmale”;

,,Solo ţigănesc”

,,Ţigăneasca”, ,,Uşa cortului”, ,,Bătaia fierului”;

,,Solo ritual”

,,Calul”, ,,Capra”, ,,Cucoşul”, ,,Ursul”, ,,Jucatul darului”, ,,Conăcăreasca”;

,,Solo simplu”

,,Lăzărelul”, ,,Dansul găinii”;

,,Breaza”

,,Breaza”.

  
  
  

,,Sârbă comună”

,,Fusul” – Sârbă comună,  componenţa: mixtă, bărbătească, construcţie simplă, complexă. Desfăşurare antrenată, în eclipsă. Plimbări, bătăi, paşi săltaţi, alergaţi, încrucişaţi. Texte proprii (comenzi), succesiune mobilă, suprapunere neconcordată, ritm comun, tempo accelerat, funcţie de exhibiţie.

Caracter variabil, întâlnit în nordul şi centrul republicii, alte ori cu  denumirea ,,Sita, ,,Ciur”.

,,Sârbă comună”

,,Colacul” – Dans bărbătesc (de ritual) din clasa Brâurilor, grupa sârbe mixte, tip sârbă comună. Se dansează de către vornicei la nuntă. Vornicelul de onoare joacă colacul miresei, care, mai apoi, îl împarte nuntaşilor. Se dansează cu paşi simpli, paşi încrucişaţi, săltaţi, pe vine, prin ocolire, formând cercul cu jucarea colacului în mijlocul cercului de către  vornicelul de onoare.

Construcţie simplă, caracter variabil. Ţinuta – lanţ de braţe jos, alteori lanţ de braţe pe umere. Funcţie ceremonială, MM 2/4. Altădată, la dorinţa dansatorilor, muzicanţii măresc tempoul şi schimbă melodia, participanţii jucând virtuos pe melodii de sârbă comună o sârbă distractivă. Este întâlnită mai frecvent în Centrul Moldovei.

,,Ceată specială”

,,Raţă” – Fond străvechi, atribuit sârbei la comandă, sau cete speciale (distractivă). Formaţia – cerc închis şi semicerc, pur bărbătesc, mixt, întâlnit în centrul Moldovei (braţe încrucişate la spate). Ţinuta lanţ de braţe pe umere şi liber în jos. Paşi dinamici bătuţi, deplasări laterale şi în interiorul cercului, legănări ale corpului. Strigături la comandă în concordanţă cu paşii executaţi.

Construcţie simplă, compus din două părţi, trecerea prin intermediul strigăturii, text special. Ritm binar. Motive  figurative, diverse accesorii,  funcţie specială.

,,Sârbă de doi”

,,Sârba de doi” - Clasa doiuri, grupa Polcilor, tip coregrafic ,,sârba de doi”. Perechi în centrul horei. Succesiune mobilă. Suprapunere uneori independentă. Ritm comun. Tempo vioi/accelerat. Melodie comună cu jocurile de grup din care derivă, întâlnită pe întreg teritoriul republicii. Exemplu ,,Sârba-n vals”; ,,Brâuleţu-n vals”.

,,Ceată distractivă”

,,Babele” sau ,,jocul babelor” – Face parte din clasa  cete, grupa - cete speciale, tip coregrafic – ceată distractivă, ca gen muzical-coregrafic ,,Horă mare”. Specie stilistică-horă moderată, tip bătrânească MM-80-120, 2/4 ritm binar. Se dansează monom în cerc, semicerc, linie, componenţă şi desfăşurare variabilă, construcţie simplă, plimbări, motive figurative, imitative, sărituri, paşi simpli, paşi bătuţi, bătăi din palme, paşi de învârtire. Diverse accesorii (măşti). Funcţia distractivă, specială, caracter vesel, comic, grotesc, uneori cu texte speciale. Întâlnită în cadrul sărbătorilor de iarnă de Anul Nou, mai frecvent, în nordul şi centrul republicii.

,,Moşnegii” – Face parte din clasa Cete, grupa cete speciale, tip ceată distractivă. Ca gen muzical-coregrafic - ,,Horă mare”. Specie stilistică-horă moderată tip bătrânească MM-80-120, 2/4 ritm binar/ternar.

Se dansează monom în cerc, semicerc, linie, componenţă variabilă, construcţie simplă. Primblări, motive figurative, imitative sărituri, paşi simpli, paşi bătuţi, învârtiri, bătăi cu bâta. Accesorii: măşti, bâte. Funcţia distractivă specială, caracter vesel, comic, grotesc, de amuzament, uneori texte speciale.

Întîlnit în cadrul sărbătorilor de  Anul Nou în nordul şi centrul republicii.

,,Cete speciale (carpatice)”

,,Căiuţii” – Clasa cete, grupa cete speciale, carpatice, dans bărbătesc monom în linie, componenţă variabilă, desfăşurare variabilă, construcţie simplă, plimbări, motive figurative, paşi săriţi, pinteni, rotiri, figuri de virtuozitate, tempo vioi spre accelerat în tempo de sârbă. Părţi muzicale MM 2/4. Accesorii: măşti de cai butaforici, dar şi de mărimea cailor, bice. Funcţia specială, - distractiv/ritualică. Urmează p. II ,,Floricica din Căiuţi” (menţionată aparte). După care urmează partea a III-a ,,Jocul cailor”, reprezentări solistice rând pe rând cu demonstrarea cailor şi a abilităţilor interpretative ale dansatorilor. Tip: Bătută solistică, ritm comun MM2/4/, întâlnit în nordul şi centrul republicii. Dansat la Anul Nou.

,,Floricica din caiuţi”

,,Floricica” – ,,Floricica din caiuţi”Clasa cete, grupa: cete speciale, dans bărbătesc, monom în cerc. Componenţă variabilă. Desfăşurare variabilă, construcţie simplă. Plimbarea cailor cu paşi simpli, paşi laterali, paşi sincopaţi, în rotire pe cerc, în cerc în tempo liniştit de Horă, MM 2/4.

Text special strigat de un dansator, repetat de grup. Se joacă la Anul Nou în nordul, dar sporadic, şi în centrul republicii. Integral, ca gen muzical coregrafic poate fi atribuită suitei.

,,Brâu carpatic”

,,Sârbă zdruncinată”  sau ,,Zdruncinata” – Face parte din clasa brâuri, grupa brâuri carpatice. Se dansează în cerc închis, semicerc şi chiar în linie, mai mult bărbătesc, mai nou şi mixt, perechi în ţinută laterală. Desfăşurare bilaterală şi în adâncime cu paşi săltaţi, paşi săriţi, paşi bătuţi, flexiuni, paşi încrucişaţi, paşi bătuţi pe călcâie.

Ţinuta - lanţ de braţe jos cu accent pronunţat în jos pe silaba a doua a tactului. Tempo vioi, accelerat. Funcţia comună, caracter  de virtuozitate, viguros, 2/4. accelerat MM-152.172.

,,Învârtită bătută”

,,Corăbească” sau ,,Corăghească” cum mai este numit local – face parte din fondul străvechi din specia brâurilor moldoveneşti atribuit învârtitei bătute. Se joacă cu paşi tropăiţi şi uniform pe loc, paşi în contra timpi şi pinteni săriţi, paşi de acomodare, învârtiri cu paşi încrucişaţi pe loc, strigături strigate de conducătorul jocului, comenzi pentru schimbarea figurilor, strigate într-un stil specific, începute şi sfârşite cu interjecţii, dar care sunt prezente şi în interiorul strofelor. Ritm binar, mai rar sincopat, măsura de 2/4, neconcordanţă cu melodia dansului. Forma de bază este  cercul, dansatori aşezaţi individual. Ţinuta - braţe pe şolduri sau în răscroiala cojocului pe umăr. Formează familie comună cu jocuri asemănătoare: Ardeleneşte, Leuşteanca (se dansează numai de bărbaţi).

,,Brâu mocănesc”

,,Schiţa” – Dans femeiesc din clasa brâuri, grupa brâuri mocăneşti. Se dansează în cerc închis în desfăşurare, în adâncime şi lateral cu paşi nedepăşiţi, paşi alăturaţi, paşi alergaţi cu legănarea corpului şi mişcări de şolduri. Ţinuta - lanţ de braţe undoiate la nivelul brâului cu coborâre în jos şi revenire în poziţia iniţială. Tempo vioi, caracter liniştit, construcţie dezvoltată, succesiune fixă MM 2/4.

,,Horă dreaptă”

,,Băsmăluţa” – Fond străvechi. Ritm binar 2/4, rar 6/8 comun. Tempo moderat-vioi, uneori texte speciale, cu diverse accesorii. Se joacă în cerc închis, mai rar deschis. Componenţă mixtă, ţinută lanţ de braţe, la înălţimea umerilor. Figuri cu structură simplă, rar dezvoltată. Plimbări cu ocolire, paşi simpli, mai rar bătuţi, funcţie variabilă, comună, uneori distractivă (Periniţa), ceremonială (Hora miresei), rituală (Hora căluşului). Caracter liniştit, întâlnită pe tot teritoriul ţării mai frecvent în sud.

,,Danţ de nuntă” – Horă simplă, fond străvechi, practicat numai la nuntă, funcţie ceremonia, cerc închis. Componenţă mixtă sau femeiesc. Ţinuta - lanţ de braţe la nivelul pieptului, mai rar pe umere. Desfăşurare prin ocolire cu paşi simpli, figuri cu structură simplă în succesiune uniformă, suprapunere concordantă. Ritm comun, tempo lent, caracter liniştit, melodii şi texte cântate de jucători-dansatori sau cu acompaniament. Prezent pe tot cuprinsul ţării.

Gen muzical: horă mare, specie stilistică, horă lentă, ritm binar, terminar 6/8, M.M=60-100. Mai este întâlnit şi ca horă moderată 2/4 M.M – 80-120, ritm binar/ternar.

,,Ceată moldovenească”

,,Haiduceasca” – Clasa: cete, grupa: cete carpatice, tip: ceată moldovenească. Gen muzical coregrafic: bătută-brâu, strat stilistic fundamental. Se dansează în cerc sau semicerc/linie în monom: bărbătesc cu plimbări, bătăi, cârlig, paşi vârf-toc, sărituri, bătăi cu bâta. Caracter viguros de virtuozitate, atletic. Accesorii: bâtă, săbii, solist în cerc, semicerc. Schimbarea figurilor la comandă-strigături sau  cu acompaniament de tobă. Construcţie simplă/dezvoltată, succesiune mobilă, suprapunere concordantă, tempo vioi, 2/4 M.M=120-176. Mişcări de corp: legănări, aplecări, răsuciri, solişti, imitarea luptei, prezentarea abilităţilor interpretativ-coregrafice (pe cale de dispariţie).

,,Ceată ciobănească” (fond străvechi)

,,Mocănaşul” – Dans din clasa: cete, grupa: cete carpatice, tip: ceată ciobănească. Dans pur bărbătesc, se dansează monom în linie, cerc, semicerc, cu paşi simpli, paşi laterali, paşi bătuţi în jurul bâtei, cârlige aşezări, paşi încrucişaţi, sărituri peste bâtă, ridicarea bâtei, deasupra capului. Succesiune mobilă, suprapunere concordanta, temp vioi. M.M 2/4, gen muzical-horă bătută.

,,Solo de virtuozitate” (de săltat)

,,Jocul diavolului” sau ,,săltată” – Face parte din clasa: solo, grupa. solo de virtuozitate tip: geampara solistică. Gen muzical-coregrafic – geampara (ostropăţ). Strat stilistic-fundamental. Specie: Horă bătută, tip: geampara (ostropăţ), ritm asimetric 7/16, 3/8 M.M 120-144/160. Dans bărbătesc, plimbări, bătăi, sărituri, paşi vârf-toc, lăsări pe vine, solist în mijlocul horei sau independent.

Ţinuta: braţe sus, jos, accesorii: basmale, pahar/pahar pe cap, desfăşurare variabilă. Suprapunere concordată sau neconcordată. Tempo vioi, funcţie comună, caracter vioi. Întâlnit pe întreg teritoriul republicii, mai frecvent în sud.

,,Solo special” (simplu)

,,Cadâneasca” – Face parte din clasa: solo, grupa: solo special, tip: solo simplu, gen muzical coregrafic: ostropăţ (geampara).Strat stilistic: fundamental. Ritm asimetric 7/16, M.M=144-160, bărbătesc, femeiesc. Primblări motive figurative şi diverse. Paşi săltaţi, lăsări pe vine. Paşi simpli, paşi încrucişaţi, figuri cu structură şi succesiune variată. Suprapunere concordantă sau neconcordantă. Tempo vioi, funcţie variabilă, în cazul nostru, specială, caracter variabil, întâlnit în sudul republicii. Exemplu: ,,De năfrângi”, ,,La jucatul darului”, ,,Jocul găinii”, ,,Jocul prosopului” (năframă)”,  ,,Jucatul rochiei” (a doua zi) etc.

,,Solo ţigănesc”

,,Ţigăneasca” sau ,,Uşa cortului”Solo ţigănesc, funcţie distractivă, caracter viguros, comic. Se dansează: pe loc, bătăi, cârlige, ponturi, motive imitative ale mişcărilor fierarilor. Ritm comun. Exemplu: ,,bătaia fierului”, întâlnit în sudul ţării – sporadic.

,,Hora în două părţi”

,,Horă în două părţi” – Fond străvechi, ritm binar 2/4 comun. Tempo vioi, funcţie comună, caracter liniştit, vioi. Se dansează în cerc închis. Ţinuta lanţ de braţe la înălţimea umerilor. Desfăşurare bilaterală sau pe loc, figuri cu structură dezvoltată în succesiune uniformă sau mixtă: suprapunere concordantă, plimbări bilaterale cu paşi simpli şi bătuţi, întâlnită frecvent în zona de sud a ţării.

,,Ţopăita” – face parte din clasa: hore mari, grupa: hore simple, tip: hore în două părţi, gen muzical-coregrafic horă mare, strat stilistic-fundamental, specie stilistică horă moderată, tip horă în două părţi, 24 M.M=90-120, ritm binar/ternar.

Se dansează în cerc închis, uneori deschis, ţinută lanţ de braţe în jos (mai rar la nivelul pieptului). Mişcările de braţ ample, accentuate. Desfăşurare variabilă, succesiune uniformă. Suprapunere concordantă cu paşi ţopăiţi, suciri pe pernuţa piciorului, motive figurative, paşi de acomodare. Tempo vioi, accelerat, funcţia comună, caracter vioi/exuberant. În context general înclinaţie cu trăsături vădite spre grupa hore dunărene. Tipul: ,,Ţopăit”, frecvent în sudul republicii, întâlnit ca perechi în ţinuta de opusă închisă (de polcă) şi solistic în ţinută: braţe deasupra capului.

Trăsături caracteristici interpretativ stilistice tipului ,,ţopăit”:

  1. pas glisând (de jos în sus) cu două ţopăieli pe pernuţele ambelor picioare;
  2. pas accentuat cu primirea greutăţii corpului cu două ţopăieli pe pernuţele ambelor picioare.
  3. două ţopăieli pe pernuţele ambelor picioare, urmate de un pas accentuat cu primirea greutăţii corpului.

Accentul braţelor în concordanţă cu:

     -    Ex P. I - concomitent cu pasul glisând pe direcţia mişcării.

  • Ex. P. II – accentul braţelor contrar direcţiei pasului;
  • Ex. P. III - accentul în acord cu pasul accentuat (silaba a treia). Credem că este vorba de un nou tip de solo oriental de influenţă tătărească, atribuit clasei a IV sau a VI-a.

,,Doi bănăţean” (Oleandră)

,,Oleandra” – Face parte din clasa: doiuri, grupa: polci, , tip: doi bănăţean. Grupuri de 3 (1 b+2 f) în cerc, în linie. Ţinută deschisă, braţe libere în jos, încrucişate în faţă, la spate. Construcţie simplă, mai rar dezvoltată, succesiune mobilă. Treceri pe sub mână, învârtiri. Figuri pe loc, alte ori plimbări. Ritm comun anapestic. Tempo vioi, funcţie comună. Gen muzical coregrafic: De doi ,,apusean”, fond median, rol intermediar. Ex: ,,Chiriacul”, ,,Poama” raioanele din partea stângă a Nistrului.

,,Doiuri simple”

,,Baraboiul” – Fond median, joc de doi, perechi aşezate în cerc/linie în ţinută laterală de o mână/încrucişate la  spate. Perechile se schimbă după comandă. Text special, desfăşurare prin ocolire, construcţie simplă, succesiune mobilă. Ritm comun ternar, asimetric 7/16, 2/4 binar M-M 80-120 funcţie distractivă, caracter vesel, întâlnit în toată ţară.

Clasa: doiuri, grupa: doiuri simple, tip: ,,Baraboi”, gen muzical-coregrafic: de doi ,,ţărănesc”, tip: horă moderată.

,,Polcă dreaptă”

,,Trandafirul” – polcă dreaptă, fond median. Componenţă mixtă, cerc închis. Perechi în cerc, linie. Ţinută demnă, săltăreţ, paşi în concordanţă cu strigăturile. Succesiune fixă, ritm comun ex. ,,Baraboiul”, ,,Galopul”, ,,Huţulca”, strigături-text special.

Clasa: doiuri, grupa: Polci, tip: Polcă dreaptă.

,,Doi plimbat”

,,Iţele” – Clasa: doiuri, tip: doi plimbat, fond median, ritm comun, gen muzical: horă, tempo moderat, vioi, M. muzical 2/4. Perechi în linie, coloană, ţinuta-perechi faţă în faţă. Braţe lăsate în jos şi  îndoite la nivelul pieptului. Dans imitativ de îndeletniciri; imitarea procesului de ţesut. O pereche suveica, celelalte iţele, trecere pe sub braţe. Număr impar de perechi. Succesiune uniformă, construcţie cinetică dezvoltată, suprapunere concordantă. Paşi laterali, paşi bătuţi, paşi săltaţi, întâlnit în nordul şi centrul republicii în lunca Prutului.

,,Horă pe bătaie” (Hangul)

,,Hangul” – Fond străvechi, elemente caracteristice horei pe bătaie, formaţia-cerc închis, ţinuta-lanţ de braţe în jos şi îndoite la nivelul pieptului.

Componenţă mixtă, dinamică largă, deplasări cu paşi bătuţi, săltaţi, oblic şi lateral, se joacă virtuos, energic M.M 24 160-184.

,,Horă cu strigături”

,,Horă bătută” -  Fond fundamental, ritm comun, tempo general mai accentuat decât al horei, măsura muzicală 2/4 (exclusivă), formule ritmice sincopate, accente în contratimp, interferenţe stilistice cu genul bătutei. Construcţie cinetică dezvoltată, complexă, suprapunere neconcordantă, bătăi, paşi vârf-toc, sărituri, balansuri, mişcări ample şi accentuate de braţe. Funcţie comună, caracter vioi-viguros, exuberant. Cerc mixt, uneori bărbătesc. Desfăşurare laterală cu tendinţă spre dreapta. Ex. Tipuri cu sens comun Horă, ,,Horă pe bătaie”, ,,Joc mare”, ,,Horă în două părţi”, cu sens special ,,Munteneasca”, ,,Hora cu strigături”.

,,Horă bătută”

,,Ghilabauă” – clasa: hora mare, grupa: hore dunărene, tip: horă bătută. Este un joc bărbătesc. Cerc închis, uneori deschis, cu solist în centru, care strigă strigătură repetată de grup, uneori texte speciale, desfăşurare bilaterală cu paşi bătuţi, paşi vârf-ţoc, paşi bătuţi sincopaţi, luat lanţ de braţe în jos. Mişcări de braţe ample oscilante, braţe ridicate în sus. Ritm comun, tempo vioi, accelerat, dinamizare accentuată a tempoului. Funcţie comună, caracter vioi exuberant. Construcţiei dezvoltată, suprapunere neconcordantă. Gen muzical-coregrafic: Horă bătută, fond străvechi integrator 2/4 M.M=120-160, ritm binar, formule ternare. Frecvent în sudul republicii şi sporadic în centrul.

,,Învârtită bătută”

,,Ruseasca” – Face parte din clasa: hore mici, fond median, tip: ţărănească, învârtită bătută, cercuri mari, cercuri mici, mixt în ţinută lanţ de braţe încrucişate la spate, pe umeri cu paşi simpli, paşi tropăiţi, învârtiri rapide, paşi săltaţi, paşi vârf-toc în desfăşurare variabilă. Construcţie simplă, alte ori dezvoltată, suprapunere concordantă. Ritm comun, funcţie comună. Caracter liric, vioi. Gen muzical-coregrafic Horă bătută. Se dansează în cerc cu paşi bătuţi şi învârtiţi într-o parte şi alta cu ieşirea unei sau câtorva perechi în mijlocul cercului, care revin în cerc oferind posibilitate şi altor participanţi să se manifeste. Este şi un joc de iniţiere, de scoatere a fetei la joc.

,,Horă – polcă”

,,Horă din Căuşeni” – Clasa Doiuri, grupa: polci, tip: hora-polcă, cerc, perechi în cerc, Desfăşurare pe loc în interiorul cercului. Ţinuta I parte-lanţ de braţe îndoite, partea a II- parteneri faţă în faţă cu rotirea în ţinută de polcă şi rotirea partenerii sub mâna dreaptă a partenerului. Succesiune fixă. Ritm comun M.M 2/4, întâlnit pe întreg teritoriul republicii.

,,Roată bătută”

,,Ţărănească” – Roată bătută sau Ruseasca. Fond străvechi, elemente caracteristice horei, învârtită dreaptă în grup mixt, dinamic, de la lent spre iute, paşi bătuţi pe loc, paşi încrucişaţi, învârtiri, repezi, viteză sporită de deplasare a paşilor, fragmentarea cercului în cercuri mai mici, bărbătesc, mai nou, mixt, jucarea partenerei în mijlocul cercului sau semicercului, sau mai multe perechi de dansatori, care execută paşi bătuţi pe loc, ori se învârt în mod liber, revenirea perechilor în cerc sau semicerc la comandă, jucătorii se prind în cercuri mai mici 6,8 sau 10 persoane şi se învârt cu repeziciune. Se alege regele şi regina balului. Ex. ,,Papandura”. Clasa: hore mici, tip: ţărăneasca, gen muzical coregrafic-horă bătută.

,,Jocul cel mare”

,,Jocul cel mare” sau ,,Hora mare” – este o horă lentă, ritm binar, ternar în diviziune ternară a pătrimii, măsura 6/8, tempo particular. Fond străvechi, funcţia specială cerc închis uneori deschis. Componenţă mixtă, ţinută lanţ de braţe la nivelul umerilor. Desfăşurare prin ocolire. Figuri-structură simplă în succesiune uniformă sau fixă, uneori mobilă, suprapunere concordantă. Melodii şi texte cântate de jucători sau cu acompaniament instrumental, funcţie ceremonială, caracter liniştit, solemn. Mai este întâlnit ca specie stilistică de horă moderată la 2/4 M.M=80-120 ritm binar/ternar.

,,Danţ de nuntă”

,,Dansul miresei” sau ,,Danţu” – Face parte din clasa: hore mari , grupa: hore simple, tip: danţ de nuntă gen muzical-coregrafic: horă mare. Strat stilistic fundamental, specie stilistică horă lentă la 6/8 M.M=(50)60-100,. Ritm binar cu combinaţii ternare, întâlnit şi ca specie stilistică: Horă moderată la 2/4 M.M=(80)-90-120. Ritm binar cu combinaţii binare şi ternare. Cerc închis sau femeiesc. Ţinuta lent de braţe la nivelul pieptului, primblări prin ocolire cu paşi simpli.

Danţ de nuntă – figuri cu structură simplă în succesiune uniformă, suprapunere concordantă, construcţia simplă, tempo lent, moderat. Melodii şi texte cântate de jucători sau cu acompaniament instrumental. Funcţie ceremonială. Caracter solemn, liniştit, două subtipuri. Întâlnit pe întreg teritoriul republicii.

,,Horă dreaptă”

,,Nuneasca” – Face parte din Clasa: hore mari, grupa: hore simple, tip: horă dreaptă. Ca gen muzical-coregrafic. Horă mare, specie stilistică: horă lentă, tip: moldovenească 6/8 M.M=(50)60-100. Ritm: binar în diviziune ternară. Strat fundamental, practicat numai la nunţi. Funcţie specială, caracter liniştit/vioi, tempo moderat 2/4, 68. Desfăşurare prin ocolire. Primblări cu paşi simpli, paşi bătuţi, jucată când mirii, socrii şi nunii se întorc de la cununie. Se  joacă în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite la înălţimea pieptului, cu braţe pe umeri, se joacă în centrul Moldovei. Ex.: hora mare ,,La dusul nunului – ,,Căţeaua” în sudul republicii cu strigături, glume la adresa nunilor. Accesorii (şiraguri de ardei, măşti) jucată la intersecţia străzilor.

Registrul coregrafiei tradiţionale din Republica Moldova

Zona geografică Sudul Moldovei

(Leova, Cimişlia, Căuşeni, Slobozia, Ştefan Vodă, Basarabeasca,

Găgăuzia, Cantemir, Taraclia, Cahul)

Jocuri mixte în grup

,,Mărunţica” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical:Horă bătută;

,,Mărunţica” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă moderată;

,,Boghiana” – tip coregrafic: Geampara (Horă dunăreană), Ostropăţ;

,,Foarfecele” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă, şaier;

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă în două părţi, Horă lentă, Horă moderată;

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă, bătută, tip muzical: Horă bătută (Hang);

,,Horă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă moderată;

,,Brâu” – tip coregrafic: Brâu nou (dunărean), tip muzical: Brâu pe bătaie;

,,Brâu” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Brâu;

,,Sârbă de mână” – tip coregrafic; Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Sârbă studenţească” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: sârbă;

,,Sârbă pe bătaie” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, gen muzical: Bătută-brâu;

,,Horă mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă mare;

,,Horă ţopăită” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă moderată în două părţi, ,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: Sârbă;

,,Horă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă/lentă.

Jocuri de perechi

,,Balul mărăcinei” – tip coregrafic: Doi bănăţean, tip muzical: Sârbă;

,,Patlagica” – tip coregrafic: Sârbă de doi, tip muzical: Sârbă;

,,Şchiopăţica” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Horă-polcă moderată;

,,Oleandra” – tip coregrafic: Doi bănăţean (Oleandra), tip muzical: Ostropăţ;

,,Oleandra” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Ostropăţ;

,,Mocăncuţa” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă moderată;

,,Şaier” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Hora-saier;

,,Răcuşorul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârbă;

,,Oira” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă;

,,Baraboiul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă;

,,Mărunţişul” – tip coregrafic: Baraboi, tip muzical: Horă;

,,Horă dreaptă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă (moderată);

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Horă zdruncinată” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă cu strigături;

,,Ţopăita” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă în două părţi;

,,Ruseasca” – tip coregrafic: Învârtită dreaptă în perechi, tip muzical: Horă moderată;

,,Pintenaşul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă moderată;

,,Vengherca” – tip coregrafic: Doi plimbat, gen muzical: Horă moderată de doi ,,apusean”;

,,Calupul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă;

,,Cărăşelul” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă bătută;

,,Sălcioara” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă moderată;

,,Iţele” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă (îndeletnicire);

,,Tropăţica” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: Sârbă pe bătaie;

,,Arnăutul” – tip coregrafic: Doi bănăţean (Oleandra), tip muzical: Ostropăţ;

,,Polcuţa” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, tip muzical: Horă-polcă;

,,Şarampoiul” – tip coregrafic: Doi bănăţean (Oleandra), tip muzical: Ostropăţ, Oleandra;

,,Valsul” – tip coregrafic: Sârbă de doi, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Baraboiul” – tip coregrafic: Baraboi, tip muzical: horă moderată;

Dansuri de ritual (de nuntă, ceremoniale)

,,Danţul” – tip coregrafic: Danţ de nuntă, tip muzical: Horă lentă sau moderată;

,,Uşa cortului” – tip coregrafic: Solo ţigănesc, tip muzical: Ţigăneasca;

,,La datul mâinii” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă;

,,La jucat fataua” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,De dus nunul acasă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă moderată;

,,La jucatul darului” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Jocul prosopului” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Joc mare” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă lentă, tip: Joc mare;

,,Conăcăreasca” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Horă lentă;

,,Hora miresei” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă sau moderată;

,,Jocul diavolului (de săltat)” – tip coregrafic: Solo special, tip muzical: Ostropăţ;

,,Nuneasca”– tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă;

,,Hobotul” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă;

,,Horă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Joc mare;

,,Jocul cel mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Jocul cel mare;

,,Năframa” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Horă moderată;

,,Şaier” – tip coregrafic: Solo simplu (special), tip muzical: Sârbă-n şaier;

,,Căţeaua” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Ostropăţ;

,,Joc mare” – tip coregrafic: Horă mare lentă , tip muzical: Joc mare;

,,De năfrângi” – tip coregrafic: Solo-bătută solistică, tip muzical: Horă bătută cu strigături;

,,Cadâneasca” – tip coregrafic: Geampara solistică, tip muzical: Ostropăţ;

,,Danţul” – tip coregrafic: Danţ de nuntă, tip muzical: Danţ (horă lentă);

,,Jocul vorniceilor” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Bătută (brâul cămăraşilor);

,,Păpuşile” – tip coregrafic: Ceată distractivă, gen muzical: Suită;

Dansuri de ritual (de Anul Nou, ceremoniale)

,,Jocul caprei” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Căpriţa” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Ursul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Sârbă;

,,Cocostârcul” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Ostropăţ.

Dansuri de înmormîntare

,,Piperul” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă.

Dansuri de ritual (ceremoniale de vară, primăvară)

,,Paparuda” (leului) – tip coregrafic: Solo simplu, tip muzical: Ostropăţ;

,,Lăzărelul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Lăzăriţele” – tip coregrafic: Drăgaica (ceată specială), tip muzical: Ostropăţ;

,,Cucii” – tip coregrafic: Ceată specială, tip muzical: Ostropăţ;

,,Paparudele” – tip coregrafic: Ceată specială, (tip: Drăgaica), tip muzical: Sârbă;

,,Drăgaica” – tip coregrafic: Drăgaică, tip muzical: Horă moderată;

,,Paparuda” – tip coregrafic: Drăgaică, tip muzical: Sârbă;

,,Crăiţele” – tip coregrafic: Ceată specială, (tip: Drăgaică), tip muzical: Horă moderată;

,,Hora drăgaicelor” – tip coregrafic: Drăgaică, tip muzical: Horă moderată.

Jocuri bărbăteşti

,,Brâul” – tip coregrafic: Brâu carpatic, tip muzical: Brâu bătut;

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Sârba studenţilor” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Brâu;

,,Bătută” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Horă în două părţi;

,,Sârba” – tip coregrafic: Brâu carpatic, tip muzical: Brâu;

,,Sârbă” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical, Sârbă;

,,Brâul ofiţeresc” – tip coregrafic: Bătută solistică, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Ghilabaua” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Horă cu strigături;

,,Brâul” – tip coregrafic: Bătută solistică, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Brâu în două părţi” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Brâu;

,,Hangul” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Bătută Brâu;

,,Sârbă zdruncinată” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă moderată, (tip: Horă în 2părţi);

,,Horă ţopăită” – tip coregrafic: Geampara solistică, tip muzical: Ostropăţ;

,,Tăbăcăreasca” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Sârba trei ciocane” – tip coregrafic: Sârbă distractivă, tip muzical: Sârbă la comandă, Sârbă pe bătaie;

,,Ciobăneasca” – tip coregrafic: Ceată ciobănească, tip muzical: Horă-bătută;

,,Mocănaşul” – tip coregrafic: Solo-bătută solistică, tip muzical: Horă-bătută.

Jocuri femeieşti

,,Schiţa” – tip coregrafic: Brâu dunărean, tip muzical: Brâu;

,,Hangul nevestelor” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă lentă, Joc mare;

,,Hora”– tip coregrafic: Horă în două părţi , tip muzical: Horă în două părţi;

,,Horă dreaptă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă (moderată);

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

Zona geografică Centrul Moldovei

(Şoldăneşti, Ungheni, Teleneşti, Rezina, Orhei, Călăraşi, Nisporeni, Străşeni,

Criuleni, Dubăsari, Anenii-Noi, municipiul Chişinău,

Ialoveni, Hânceşti, Călăraşi)

Jocuri mixte în grup

,,Horă mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă (lentă);

,,Horă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă (moderată);

,,Horă” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă (horă bătută);

,,Horă” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă în două părţi (moderată);

,,Joc mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Joc mare (lent);

,,Sârba” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă (lentă);

,,Sârba” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă (moderată);

,,Sârbă cu bătaie” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, gen muzical: Sârbă;

,,Sârba” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă (accelerat);

,,Brâu” – tip coregrafic: Brâu carpatic (mocănesc), tip muzical: Bătută-brâu;

,,Brâu” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Brâu;

,,Sârba” – tip coregrafic: Sârbă comună (de mână), tip muzical: Sârbă (moderat);

,,Horă dreaptă” – tip coregrafic: Horă dreaptă (mocănesc), tip muzical: Horă (moderat);

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă în două părţi (lent);

,,Joc mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă în două părţi (lent);

,,Hora” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Horă bătută;

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă în două părţi (moderat);

,,Mărunţica” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Ostropăţ;

,,Horă în bătăi” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Hang;

,,Hang”– tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Hang;

,,Horă bătută” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă (moderat);

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă bătută, (Hang);

,,Sârbă de mână” – tip coregrafic: Brâu carpatic, tip muzical: Brâu;

,,Chindia” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Copăcelul” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă (moderată);

,,Ciuleandra” – tip coregrafic: Ciuleandra, tip muzical: Horă;

,,Ciurul” – tip coregrafic: Ciuleandra, tip muzical: Sârba;

,,Cârlănuţa” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Rata” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă în bătăi.

Dansuri de perechi

,,Hangul de la Coloniţa” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Hang;

,,Păstaia” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă mare (horă lentă);

„Rezinca” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, tip muzical: Polcă;

,,Ruseasca” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: Sârbă;

,,Trandafirul” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, tip muzical: Horă;

,,Coasa” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârbă;

,,Cărăselul” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Horă;

,,Cârligul” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Boiernaşul” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, tip muzical: Horă;

,,Padişpanul” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, gen muzical: De doi ,,Apusean”;

,,Vengherca” – tip coregrafic: Doi plimbat, gen muzical: De doi ,,Apusean”;

,,Horă zdruncinată” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: Horă (moderată);

,,Fata popii” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Ostropăţ;

,,Floarea bostanului” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Ostropăţ;

,,Urma dracului” – tip coregrafic: Geampara (oleandra), tip muzical: Ostropăţ;

,,Pomul” – tip coregrafic: Doi bănăţean (Oleandra), tip muzical: Ostropăţ;

,,Şaier” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârba-şuier;

,,Şaier” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Hora-şaier;

,,Raţa” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, tip muzical: Sârbă moderată;

,,Copăcelul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă-polcă;

,,Trei lemne” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârba;

,,Buşanca” – tip coregrafic: Doi bănăţean, tip muzical: Ostropăţ;

,,Cioara neagră” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârba;

,,Calupul” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: Horă;

,,Oleandra” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Ostropăţ;

,,Iţele” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă (îndeletniciri);

,,Ţărăneasca” – tip coregrafic: Ţărăneasca, tip muzical: Bătrâneasca (Horă moderată);

,,Polca” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, tip muzical: Horă-polcă;

,,Oira” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă;

,,Foarfecele” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârbă-n şaier;

,,Polcă din bătrâni” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Bătrânească (Horă moderată);

,,Pintenaşul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă moderată;

,,Sâsâiacul” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, tip muzical: Hora;

,,Două mere” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Ostropăţ;

,,Buşanca” – tip coregrafic: Învârtită şchioapă, tip muzical: Ostropăţ;

,,Paraschiţa” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Horă-polcă;

,,Carapetul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: De doi ,,apusean”;

,,Şarampoiul” – tip coregrafic: Învârtită şchioapă, tip muzical: Ostropăţ;

,,Mărăraşul” – tip coregrafic: Oleandra (doi bănăţean), gen muzical: De doi ţărănesc;

,,Mărăraşul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârbă;

,,Tropăţica” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Bătrânească, (Horă moderată);

,,Sârba dogarului” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Rotunda” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Bătrânească;

,,Troanca” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă moderată;

,,Breaza” – tip coregrafic: Brează (de mână), tip muzical: Brează;

,,Natalia” – tip coregrafic: Rusească, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Padişpanul” – tip coregrafic: Baraboiul, gen muzical: De doi ,,Apusean”;

,,Bătrânească” – tip coregrafic: Rusească; tip muzical: Horă moderată

,,Chirieacul” – tip coregrafic: Oleandra (Doi bănăţean), tip muzical: Ostropăţ.

Dansuri de ritual (de nuntă, ceremoniale)

,,La datul mânii” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă;

,,Legătoarea” –Dansul prosopului, tip coregrafic: solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,La sarmale” – tip coregrafic: Geampara solistică, tip muzical: Ostropăţ;

,,Dansul bucătăreselor” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă moderată;

,,Colacul” – jocul colacului – tip coregrafic: Sârbă distractivă, tip muzical: Sârbă moderată;

,,Danţul” – tip coregrafic: Danţ de nuntă, tip muzical: Danţ (Horă moderată);

,,Joc mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Joc mare (moderat);

,,Hora miresei” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Moldoveneasca;

,,Jocul miresei” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Şerveţelul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Ostropăţ.

Dansuri de ritual (ceremoniale, de Anul Nou)

,,Babele” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Bătrânească (Horă moderată);

,,Ursul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Horă (moderată);

,,Cucoşul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

Dansul alaiului din jocul teatralizat ,,Ursul” – tip coregrafic: Horă pe bătaie, tip muzical: Horă cu strigături;

,,Capra” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Căluţul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Sârbă;

,,Jocul căprilor” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Suită (Horă lentă, Ostropăţ, Horă moderată);

,,Moşii” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Bătrânească (Horă moderată);

,,Moşii şi Babele” – tip coregrafic: Ceată distractivă, Horă-polcă, tip muzical: Suită- (Bătrânească-horă cu strigături);

,,Ciuca” – tip coregrafic: Ceată distractivă, Sârbă la comandă, tip muzical: Suită (Horă bătută, Sârbă cu bătaie, Horă bătută);

,,Irozii” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Suită, (Horă cu strigături, Bătută-brâu);

,,Căluţii” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: suită (Sârbă, Horă, Horă bătută);

,,Calul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

Dansuri de ritual (ceremoniale, primăvară-vară)

,,Cununa” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă (femeiesc);

,,Paparuda” – tip coregrafic: Solo simplu, tip muzical: Horă;

,,Lăzărelul” – tip coregrafic: Solo simplu, tip muzical: Ostropăţ;

Dansuri bărbăteşti

,,Sârbă zdruncinată” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Sârba lui 22;

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă (moderată);

,,Brâu bătut” – tip coregrafic: Brâu carpatic (mocănesc), tip muzical: Brâu (bătut);

,,Brâu (în două părţi)” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Brâu;

,,Brâu” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Brâu;

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă (accelerat);

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă distractivă, tip muzical: Sârbă (lentă);

,,Sârbă” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Brâu;

,,Brâul feciorilor” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Sârbă la comandă;

,,Bătuta” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Horă bătută-brâu;

,,Sârbă legănată” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă (moderată);

,,Brâu” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Brâu;

,,Sârbă pe bătaie” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

Dansuri femeieşti

,,Sârba fetelor” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Sârba lui 22;

,,Sârba” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Sârba fetelor” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Brâu;

,,Sârba” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă pe bătaie;

Zona geografică Transnistreană

(Camenca, Rîbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia)

Jocuri mixte în grup

,,Hangul” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Hang;

,,Şarampoiul” – tip coregrafic: Învârtită şchioapă, tip muzical: Învârtită;

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă în două părţi, tip muzical: Horă în două părţi;

,,Moldoveneasca” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă;

,,Moldoveneasca” – tip coregrafic: Învârtită dreaptă, tip muzical: Sârbă;

,,Bulgăreasca” – tip coregrafic: Brâu carpatic, tip muzical: Brâu.

Jocuri de perechi

,,Polca” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, gen muzical: De doi ,,apusean”;

,,Măriţa” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: Horă;

,,Carabetul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: De doi ,,apusean”;

,,Caracoveacul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: De doi ,,apusean”;

,,Chiriacul” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă;

,,Învârtită” – tip coregrafic: Învârtită şchioapă, tip muzical: Hora;

,,Oira” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Hora;

,,Şaerul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Şarampoiul” – tip coregrafic: Doi bănăţean (Oleandra), tip muzical: Ostropăţ;

,,Calupul” – tip coregrafic: Sârbă în doi, tip muzical: De doi ,,apusean”;

,,Oleandra” – tip coregrafic: Învârtită şchioapă, tip muzical: Ostropăţ;

Jocuri bărbăteşti

,,Bătuta”, ,,Arnăuţii”, ,,Voiniceasca”, ,,Jocul fierarilor”.

Dansuri de ritual (ceremoniale, de nuntă)

,,Hostropăţ”.

Zonă geografică Nordul Moldovei

(Briceni, Ocniţa, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Soroca, Floreşti, Rîşcani, Glodeni, Făleşti, Sîngerei).

Jocuri mixte în grup

,,Sârbă de mână” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă moderată;

,,Sârbă de mână” – tip coregrafic: Brâu mocănesc, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Horă mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă mare (lentă);

,,Brâul” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Chindia” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Scăunelul (Mînioasa)” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Horă moderată;

,,Bătrâneasca” – tip coregrafic: Ţărăneasca, tip muzical: Bătrâneasca, (Horă maderată);

,,Horă de mână” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Hang;

,,Sârbă de doi” – tip coregrafic: Sârbă de doi, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Sârbă comună” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Ciurul” – tip coregrafic: Ciuleandra (Hore mici), tip muzical: Horă,sârbă;

,,Hora din Ciudei” – tip coregrafic: Baraboi, tip muzical: Horă lentă;

,,Horă în bătăi” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Horă moderată;

,,Horă de mână” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă;

,,Ruseasca” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Ţărăneasca” – tip coregrafic: Ţărăneasca, tip muzical: Bătrâneasca (horă moderată);

,,Corăgheasca” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Horă bătută cu strigături;

,,Horă în două părţi” – tip coregrafic: Horă în două părţi (moderată), tip muzical: Horă în două părţi;

,,Sârbă cu bătaie” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Hangul de la Coteala” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Horă bătută (hang);

,,Alunelul” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Sârba lui 22;

,,Ţărăncuţa” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Horă moderată;

,,Joc mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă lentă;

,,Sârbă-n bătăi” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

Jocuri de perechi

,,Horă mare” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă lentă;

,,Jocul cel mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Jocul cel mare;

,,Horă mare” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă mare (lentă);

,,Papandura” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: Hostropăţ ;

,,Frunza nucului” (Pădureţul)” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă moderată (text special);

,,Pădureţul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă moderată;

,,Arnăutul” – tip coregrafic: Horă dunăreană; tip muzical: Horă

,,Bocăneasca” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă;

,,Polca” – tip coregrafic: Polcă dreaptă, gen muzical: De doi ,,apusean”;

,,Iţele” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă;

,,Păstaia” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă lentă;

,,Calupul” – tip coregrafic: Baraboi, tip muzical: Horă moderată;

,,Trei lemne” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârbă;

,,Baraboiul” – tip coregrafic: Baraboi, tip muzical: Horă moderată;

,,Fudula” – tip coregrafic: Horă-Polcă (horă moderată), tip muzical: Bătrânească;

,,Frunza mărului” – tip coregrafic: Horă-polcă (horă moderată), tip muzical: Bătrânească;

,,Şindreanca” – tip coregrafic: Baraboi, tip muzical: Horă bătută;

,,Boieraşul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Horă moderată;

,,Alunelul” – tip coregrafic: Brâu nou, tip muzical: Brâu;

,,Coasa” – tip coregrafic: Doiuri simple, tip muzical: Horă moderată;

,,Colbul” – tip coregrafic: Învârtită dreaptă, tip muzical: Sârbă-n vals;

,,Jănica” – tip coregrafic: Hora, tip muzical: Horă;

,,Oira” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Hora;

,,Coşerul” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Horă bătută;

,,Padispanul” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: ,,De doi apusean”;

,,Foarfecele” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârbă-şaer (de petrecere la armată);

,,Polcă” – tip coregrafic: Horă-polcă, tip muzical: Hora moderată, tip: Busuioc;

,,Sârba de la Ţarigrad” – tip coregrafic: Sârbă la comandă, tip muzical: Sârbă cu bătaie;

,,Şarampoiul” – tip coregrafic: Oleandra (Doi bănăţean), tip muzical: Ostropăţ;

,,Cioara” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Sârba;

,,Ardeleanca” – tip coregrafic: Doi bănăţean, tip muzical: Sârbă cu strigături;

,,Paraschiţa” – tip coregrafic: Polcă şchioapă, tip muzical: De doi ,,apuseni”;

,,Ilenuţa” – tip coregrafic: Baraboi, tip muzical: Bătrâneasca;

,,Banul mărăcinei” – tip coregrafic: Doi plimbat, tip muzical: Ostropăţ;

,,Şepteleanca” – tip coregrafic: Învârtită ardeleană, tip muzical: Învârtită;

,,Învârtită” – tip coregrafic: Învârtită ardeleană; tip muzical: Horă

,,Cărăşelul” – tip coregrafic: Sârbă de doi, tip muzical: Sârbă;

,,Chindia” – tip coregrafic: Ţărănească, tip muzical: Sârbă;

,,Optul” – tip coregrafic: Sârbă-n doi, gen muzical: De doi ,,ţărănesc”;

,,Arnăutul” – tip coregrafic: Doi bănăţean, gen muzical: De doi ,ţărănesc”;

,,Padispanul” – tip coregrafic: Baraboi, gen muzical: De doi ,,apusean”;

Jocuri bărbăteşti

,,Raţa” – tip coregrafic: Ceată specială (distractivă), tip muzical: Sârbă la comandă;

,,Arcanul” – tip coregrafic: Sârbă la comandă, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Sârba trei ciocane” – tip coregrafic: Sârbă distractivă, tip muzical: Şârbă pe bătaie;

,,Hangul” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Horă cu strigături

,,Sârbă” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Bătuta” – tip coregrafic: Brâu pe bătaie, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Legănata” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Sârba studenţilor” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Sârbă;

,,Corobanca” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Bătrânească;

,,Cozacul bătut” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Sîrbă în bătăi” – tip coregrafic: Sârbă comună, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Haiduceasca” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Horă moderată;

,,Corăgheasca” – tip coregrafic: Brîuri carpatice, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Ciobănaşil” – tip coregrafic: Ceată ciobănească, tip muzical: Horă;

,,Bătuta” – tip coregrafic: Horă bătută, tip muzical: Horă bătută;

Dansuri rituale (ceremoniale de Anul Nou)

,,Hora din Căiuţi (Floricica)” – tip coregrafic: Ceată specială, tip muzical: Horă lentă cu strigături;

,,Jocul caprei” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Sîrba din Căiuţi” – tip coregrafic: Ceată specială, tip muzical: Sârbă pe bătaie;

,,Moşnegii” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Bătrânească;

,,Jocul babelor” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Bătrânească;

,,Jocul cailor” – tip coregrafic: Bătută solistică, tip muzical: Bătută;

,,Craii” – tip coregrafic: Ceată specială, tip muzical: Bătută solistică;

,,Cocostârcul (Barza)” – tip coregrafic: Solo special, tip muzical: Ostropăţ;

,,Jocul ursului” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Horă lentă;

,,Calul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Horă moderată;

,,Cerbul” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Horă moderată;

,,Malanca” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Horă moderată;

,,Nunta ţării” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Horă moderată;

,,Calul” – tip coregrafic: Geampara solistică, tip muzical: Ostropăţ

,,Jienii” – tip coregrafic: Ceată specială; tip muzical: Horă pe bătaie;

,,Novacii” – tip coregrafic: Ceată specială; tip muzical: Horă cu bătaie; 

,,Brâncovenii” – tip coregrafic: Ceată specială; tip muzical: Horă cu bătaie;

,,Haiducii” – tip coregrafic: Ceată distractivă, tip muzical: Suita;

,,Jocul împăraţilor” – tip coregrafic: Ceată distractivă, gen muzical: Suita;

,,Jocul caprelor” – tip coregrafic: Ceată distractivă, gen muzical: Suita;

,,Arnăuţi” – tip coregrafic: Brâu carpatic, tip muzical: Bătută-brâu;

,,Malanca” – tip coregrafic: Ceată distractivă; gen muzical: Suita;

Dansuri rituale (ceremoniale de nuntă)

,,Dansul miresei” – tip coregrafic: Danţ, tip muzical: Horă moderată;

,,Nuneasca”;

,,Jucatul darului” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Dansul găinii” – tip coregrafic: Solo simplu; tip muzical: Sîrbă;

,,De trei ori în jurul mesei” – tip coregrafic: Horă lentă; tip muzical: Horă lentă;

,,Jucatul zestrei” – tip coregrafic: Bătrâneasca, tip muzical: Horă moderată;

,,Jocul cel mare” – tip coregrafic: Horă mare dreaptă, tip muzical: Horă moderată;

,,Danţul miresei” – tip coregrafic: Horă mare (atât lentă cât şi moderată), tip muzical: Horă;

,,Zestrea” – tip coregrafic: Solo ritualic, tip muzical: Ostropăţ;

,,Sârba nunţii” – tip coregrafic: Sârba comună, tip muzical: Sârbă;

,,Cuza” – tip coregrafic: Horă dreaptă, tip muzical: Horă moderată;

Dansuri magice

,,Drăgaica”- Cete speciale – tip coregrafic: Drăgaică, tip muzical: Horă;

,,Cununa”– tip coregrafic: Ceată specială, tip muzical: Horă moderată;

,,Căluşarii” – tip coregrafic: Căluş ritualic, gen muzical: Suită.

Data inventarierii, specialist.
Decembrie 2010, Nicolae Gribincea, șef Secție Cultură, Tineret și Sport, sectorul Botanica, Chișinău.

Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini.

  1. Ciobanu Gh. –  ,,Înrudire dintre ritmul dansurilor şi al colindelor”, Revista de Etnografie şi Folclor, anul IX nr. 1, Bucureşti, 1964;
  2. Giurchescu Anca – ,,Analiza structurii dansului popular românesc”, Revista de Etnografie şi Folclor, anul IX, Bucureşti, 1964;
  3. Costea Constantin – ,,Aspecte compoziţionale în jocurile de învârtit”, Revista de Etnografie şi Folclor, Tom 10, nr. 2, Bucureşti, 1963;
  4. Balaci E. – ,,Aspecte ale neconcordanţei dimensionale în dansul popular românesc”, Revista de Etnografie şi Folclor, Tom 10 nr. 3, Bucureşti, 1965;
  5. Bucşan A. şi Balaci Em. – ,,Metoda de cercetare a dansului popular”, Revista de Etnografie şi Folclor, tom 11, nr. 3, Bucureşti 1966;
  6. Bucşan Andrei – ,,Clasificarea morfologică a dansurilor populare româneşti”, Revista de Etnografie şi Folclor, Tom 12 nr. 3, Bucureşti, 1967;
  7. Bucşan Andrei – ,,Specificul dansului popular românesc” Editura ARSR, Bucureşti, 1971;
  8. Balaci Emanuela – ,,Horele mari” – Analiza morfologică, Revista de Etnografie şi Folclor, Tom 12, Bucureşti, 1967;
  9. Bucşan Andrei – ,,Probleme ale ritmului dansului popular românesc”, Revista de Etnografie şi Folclor, Tom 13, nr. 2 Bucureşti, 1968;
  10. Bucşan Andrei – ,,Un proiect de catalogare a materialului coregrafic”, Revista de Etnografie şi Folclor, Tom 14, nr. 3, Bucureşti, 1969;
  11. Curbet Vladimir – ,,La gura unei peşteri de comori”, Asociaţia de stat ,,Cartea Moldovei”, Chişinău, 1994;
  12. Berov Leonid – ,,Melodii populare de joc”, Cartea Moldovenească, Chişinău, 1974;
  13. Popa Pavel – ,,Jocul vetrelor străbune”. Studiu coregrafic, Grafema Libris, Chişinău, 2005;
  14. Chiseliţă  Vasile – ,,Probleme de clasificare a muzicii tradiţionale de dans din Basarabia şi nordul Bucovinei (1);
  15.  Moraru Marina  – ,,Dicţionar de forme şi genuri muzicale”, Epigraf; Chişinău, 1998.

 

 

 

 

 

 

 

 

Subscribe to Fluxuri Distribuţie
9999999999999999999