1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Numărători cântate
Nume local: numărătoare sau după prima frază:
Mijatca – patca;
Într-un coş cu viorele;
O şopârlă mergătoare;
Una, două, patru, nouă;
Ala, bala, portocala;
Trece un ţăran pe drum;
La un colţ de brumărel;
Eni, beni ş.a.
Creaţie a copiilor, interpretată de copii, care anticipă de obicei o activitate, joc al copiilor, pentru eliminare sau pentru a alege o persoană din grup, ce va îndeplini anumite funcţii.
Este în repertoriul stabil al copiilor din Republica Moldova, spaţiul românesc, se întâlneşte la toate popoarele.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Creaţie vocală, nerituală, în execuţie individuală sau în grup, omofonic. Versul de regulă este în tipar octosilabic, dar pot să se întâlnească şi alte structuri. Conţinutul textelor se remarcă prin diversitate, deseori lipsit de sens (sau doar în aparenţă), ori limbajul este un joc de cuvinte, silabe sub forma frământărilor de limbă.
Ritmul melodiei este de natură vocală, în sistem măsurat cu unitatea minimă de măsură - optimea, constituind un sistem ritmic universal. Linia melodică este silabică, simplă, evoluând pe trepte alăturate, având, în general profil descendent, sistemul sonor cu structuri prepentatonice şi prepentacordice.
Forma este liberă, elementul determinant este motivul.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Grupuri de copii din diferite medii.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Ca element important în activitatea şi dezvoltarea copiilor este de nelipsit în mediul copiilor, încurajat şi de adulţi.
5. Data inventarierii, specialistul:
Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor etnomuzicolog.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:
a) Bibliografie:
Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. (Cântece de leagăn, Cântece de copii) // Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.25-26.
Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.
Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.
Folclorul copiilor // Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.99-120.
Ghilaş, Victor. Muzica etnică. tradiţie şi valoare, Chişinău: Grafema Libris, 2007.
Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987
Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Şearec-com, 2001.
Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.
Tamazlâcaru, Andrei. Tăpuşele, tăpuşele, Chişinău: Literatura artistică, 1986.
Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.
Tonu, Elena. Cântecul de leagăn din spaţiul folcloric al Republicii Moldova: tratare pluridimensională, Chişinău, 2010, manuscris
b) Înregistrări:
Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I.Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.
