Melodii de ascultare ritualizate

1.Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Melodii de ascultare ritualizate

Nume local: În funcţie de locul şi actul ritual-ceremonial pe care-l însoţesc:

 Schimburile/corabia / pocloanele

Datul mânii la mireasă/ împreunarea

La schimbul colacului

Datul mânii la mire

Cântecul soacrei

Cântecul naşului

Cântec de pahar        

Vivat

De păhar/ la închinarea paharului/ la închinarea paharelor/ de jucat paharul

Când duce naşul acasă

Zorile/La sculatul mirilor.

Legatul florii mirelui.

Melodii în execuţie vocală şi instrumentală destinate doar ascultării şi  integrate diferitor acte ritual-ceremoniale.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Se interpretează în cadrul ceremonialului nupţial din toate zonele folclorice ale Republicii Moldova cu anumite preferinţe în funcţie de cerinţele organizatorilor nunţii şi grupului de muzicieni invitaţi. Se întâlnesc şi în alte zone ale spaţiului românesc.

De masă/ de ascultat la masă.

La daruri.

2. Vocale:

Cântecul soacrei – creaţie vocală executată solistic sau în ansamblu feminin sau mixt, cu sau fără acompaniament instrumental în caracter de dans, în ritm aksak(asimetric) sau măsurat la 2/4. Se interpretează cu diferite ocazii în dependenţă de „scenariul” adoptat al nunţii: pe drum de la cununie spre casa mirelui; la întâmpinarea tinerilor la casa mirelui; la Masa Mare.

 Cântecul naşului – creaţie vocală, executată predominant solistic cu acompaniament instrumental în caracter de dans, în măsura de 2/4, 4/4. Se interpretează la Masa mare până sau după Închinatul (jucatul) colacilor pentru nuni.

Cântec de pahar - – creaţie vocală, interpretată solistic sau în ansamblu, cu sau fără acompaniament instrumental, in sistem ritmic de dans sau aksak(asimetric), la Masa mare. Se remarcă vechimea acestor cântece, având tangenţe cu manifestările rituale ale traco-geto-dacilor consacrate zeului Dionisus-Bahus.

Instrumentale:

Schimburile /corabia / pocloanele – melodie instrumentală  în tempo lent, caracter liric, care însoţeşte actul ritual-ceremonial de închinare a darurilor pentru mireasă şi Oraţia respectivă.

Datul mânii la mireasă/ împreunarea - melodie instrumentală în tempo lent, caracter liric. Se interpretează la întâmpinarea oaspeţilor de către mirează, în special a fetelor şi flăcăilor, care dau mâna cu mireasa peste masă, pun bani şi rostesc o urare.

La schimbul colacului – melodie instrumentală în tempo lent, cu caracter liric, deseori doinită, ce însoţeşte actul ritual-ceremonial de schimbare a colacilor din partea mirelui şi al miresei, şi Oraţia respectivă.

Datul mânii la mire – melodie instrumentală de ascultare cu caracter liric. Se interpretează la întâmpinarea oaspeţilor de către mire şi mireasă.

Vivat / La daruri – melodie instrumentală  în caracter de  dans, interpretată la Masa mare, deseori pentru fiecare nuntaş separat când se închină daruri.

De păhar/ la închinarea paharului/ la închinarea paharelor/ de jucat paharul – creaţie instrumentală  în sistem ritmic de dans sau aksak(asimetric), interpretată la luarea paharelor de către nuntaşi spre sfârşitul Mesei mari.

De masă/ de ascultat la masă – creaţie instrumentală  de regulă în sistem ritmic de dans, interpretată la Masa Mare.

Când duce naşul acasă – creaţie instrumentală  în ritm de dans, tempo moderat, se interpretează la petrecerea nunilor la sfârşitul Mesei mari sau a nunţii în general.

Zorile/La sculatul mirilor – creaţie instrumentală  cu caracter liric, tempo moderat, se interpreta după Masa mare, înainte de actul ritual-ceremonial Legătoarea miresei.

Melodiile acestor creaţii se întâlnesc şi în afara spaţiului nupţial, fiind ritualizate doar integrate sincretic în anumite acte ritual-ceremoniale ale nunţii.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

Sunt executate diferenţial atât în comunităţile rurale, cât şi urbane de grupurile de muzicieni cunoscători şi practicanţi ai repertoriului de nuntă şi de colportorii din mediu tradiţional.

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

Elemente muzicale nelipsite din cadrul ceremonialului nupţial.

5. Data inventarierii, specialistul:

 Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor etnomuzicolog.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini.

Bibliografie:

Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece rituale de familie/ Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.16-25.

Badrajan, Svetlana. Procese actuale ale funcţionalităţii cântecului miresei în nunta basarabeană. / Buletin  ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele naturii şi Muzeologie, vol.3(16), Chişinău, 2005, pp.242-247.

Badrajan, Svetlana. Chiseliţă, Vasile. Muzica în contextul obiceiului de nuntă // Revista de etnologie, nr.3, Chişinău, 2001, pp.188-193.

Badrajan, Svetlana. Nunta în cadrul ciclului vieţii // Cultura populară şi contemporaneitatea, Chişinău: Tipografia centrală, 2001, pp.22-34.

Badrajan, Svetlana. Unele probleme în studierea folclorului muzical nupţial din Basarabia // Centenar Constantin Brăiloiu, Bucureşti: Editura Muzicală, 1994, pp.242-246.

Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei, Chişinău: Epigraf,  2002.

Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.

Ciacovschi-Mereşanu, Gleb. Doine, cântece, jocuri, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.

Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.

Curbet, Vladimir. Aşa-i jocul pe la noi, Chişinău: Literatura artistică, 1985.

Curbet, Vladimir. La vatra horelor, Chişinău: Literatura artistică, 1973.

Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.

În grădina cu flori multe.

Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987

Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.

Repertoriul de nuntă/ Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.166-194

Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.

Rusnac, Constantin. Ca la noi în sat, Chişinău: Literatura artistică, 1984.

Stoianov, Petru. 500 melodii de jocuri populare din Moldova, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.

Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.

Înregistrări:

Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu.

 Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I.Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.

 

 

Subscribe to Fluxuri Distribuţie