Formule de jucat copilul

1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:

Nume general: Formule de jucat copilul

Nume local: Tăpuşele, tăpuşele; Tăpcele; Copăcel; Hopa, hopa; Huţa, huţa; Ţârâi, ţârâi; Hop ţica, ţica ş.a.

Formule melodice cu caracter liric, cu sau fără text poetic, deseori onomatopeic, interpretate de către adulţi în timpul comunicării prin intermediul jocului cu copilul mic (până la un an) în perioada de veghe a acestuia,  exprimând afecţiunea, dragostea pentru el.

Are o circulaţie largă pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi spaţiul românesc.

2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:

Formule melodice interpretate:

vocal, cu text poetic sau onomatopeic, individual, predominant execuţie feminină. În timpul jocului copilul este luat de mâini, ţinut în braţe, este încurajat să bată din palme, ş.a.  Structura ritmică aparţine sistemului giusto-silabic, structurile sonore -  simple premodale.

vocal, prin reproducerea  melodiilor instrumentale de joc – lălăit sau onomatopeic: spre exemplu – hop ţica, ţica; Hop, zig, zig; Hopa, ţurai, ţurai; Hopa, diga, diga ş.a., în execuţie individuală feminină sau masculină, cel mai frecvent copilul este luat pe braţe şi ridicat sus.

O particularitate a interpretării şi procesului de creaţie este improvizarea formulelor în baza unor intonaţii  caracteristice melosului tradiţional.

Ca şi cântecul de leagăn se caracterizează prin plurifuncţionalitate, contribuind în final la dezvoltarea plurivalentă a micuţului şi integrarea lui în familie şi comunitate.

3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:

a) execuţie feminină, predominant neveste căsătorite cu copii b)execuţie feminină, masculină, predominant căsătoriţi cu copii.

4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:

S-au păstrat până în prezent ca un procedeu  frecvent de comunicare cu copilul mic.

5. Data inventarierii, specialistul:

Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor etnomuzicolog.

6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:

Bibliografie:

Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. (Cântece de leagăn, Cântece de copii) // Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.25-26.

Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.

Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.

Folclorul copiilor // Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.99-120.

Ghilaş, Victor. Muzica etnică. tradiţie şi valoare, Chişinău: Grafema Libris, 2007.

Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987

Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Şearec-com, 2001.

Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.

Tamazlâcaru, Andrei. Tăpuşele, tăpuşele, Chişinău: Literatura artistică, 1986.

Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.

Tonu, Elena. Cântecul de leagăn din spaţiul folcloric al Republicii Moldova: tratare pluridimensională, Chişinău, 2010, manuscris.

Înregistrări:

Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I.Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.

Subscribe to Fluxuri Distribuţie