1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Doina
Nume local: De jale, Cântec de jale, Doina oilor, Doina Radului, Doina ciobanului, sau după primul vers:
Bate vântul vârfurile;
Frumoasă-i floarea norocul;
Foaie verde cimburel;
Pelin beau, pelin mănânc;
Specie a liricii populare, creaţie nerituală, melopee de formă deschisă, bazată pe improvizarea unor formule melodice caracteristice, interpretată individual.
Păstrată sporadic în zona de sud a Republicii Moldova, în unele localităţi din nord, se întâlneşte şi în alte zone din spaţiul românesc.
2.Creaţie instrumentală, interpretată solistic (Caval, fluier, nai, vioară), în sistem ritmic parlando-rubato, tempo lent, execuţie tărăgănată cu opriri pe sunete lungi, în execuţie lăutărească cu acompaniament instrumental.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Creaţie vocală, interpretată individual, în sistem ritmic parlando-rubato, tempo lent, execuţie tărăgănată cu opriri pe sunete lungi. În execuţie lăutărească cu acompaniament instrumental. Doina exprimă o gamă largă de sentimente, tristeţe, nostalgie, dezamăgire, dragoste, dor, ş.a. Conţinutul poetic al doinelor vocale tratează frecvent tema înstrăinării, norocului, dragostei, haiduciei, relaţii cu natura, ş.a. Versul se încadrează în tiparul octosilabic. Arhitectonica doinei reprezintă o formă liberă, rândurile melodice se grupează în mod improvizatoric în strofe elastice de dimensiuni variabile, caracteristice strofei muzical-poetice sunt diferite interjecţii, cuvinte, ce pot să se repete pe parcurs, precum of, hai, le le, doina doina, etc. Melodia este bogat ornamentată, dintre formulele melodice caracteristice se remarcă recitativul melodic şi cel recto-tono. Structura sonoră cuprinde o varietate de sisteme de la tetratonice, pentatonice, la heptacordice diatonice cu sau fără trepte mobile, cromatic de mod 1.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Colportorii din comunităţile tradiţionale, interpreţii profesionişti de folclor.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Nelipsită din repertoriul interpreţilor profesionişti, cunoscută de către colportorii de tradiţie din generaţia mai în vârstă, păstrată în memoria pasivă.
5. Data inventarierii, specialistul:
Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor, etnomuzicolog.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:
1. Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece rituale de familie // Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.16-25.
2. Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Doine, cântece, jocuri, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
3. Cântecul liric non-ritual. Doina şi cântecul propriu-zis/Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp308-338.
4. Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002
5. Blajinu, Dumitru. Alină, dorule, alină…, Chişinău: Grafema Libris, 2008.
6. Curbet, Vladimir. Tot cu cântecul mă mângâi, Chişinău: Literatura artistică, 1984.
7. Florea, Eleonora. Busuioc floare cătată, Chişinău: Literatura artistică, 1982.
8. În grădina cu flori multe. Alcătuit de Petre Stoianov, Chişinău: Literatura artistică, 1980.
9. Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.
10. Ghilaş, Victor. Doina moldovenească în contextul muzicii tradiţionale contemporane/ Folclorul şi contemporaneitatea: conservarea, revitalizarea şi valorificarea culturii tradiţionale, Chişinău: Grafema Libris, 2006, pp.81-93.
11. Ghilaş, Victor. Muzica etnică. tradiţie şi valoare, Chişinău: Grafema Libris, 2007.
12. Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.
13. Rusnac, Constantin. Ca la noi în sat, Chişinău: Literatura artistică, 1984.
14. Trandafir bătut la poartă. Alcătuit de Andrei Tamazlâcaru. Chişinău: Literatura artistică, 1980.
15. Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.
16. Стоянов, Пётр. Ритмика молдавской дойны, Кишинёв: Штиинца, 1980.
Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I. Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.
