1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Danţul de nuntă
Nume local:
Danţu, De trei ori în jurul mesei, Moldoveneasca, Busuiocul, Cu danţu afară, Jocul cel mare, Hora mare, La scoaterea nunţii, La scosul dansului, De scos danţu, Când ies de la masă, Scoaterea miresei, La scoaterea miresei, Când iese mireasa din casă, Danţul miresei
Dans ceremonial din cadrul nunţii tradiţionale cu caracter ciclic, care poate fi reluat până la 10-15 ori. Este acompaniat de o melodie instrumentală cu acelaşi nume, uneori şi de un cântec vocal special, sau/şi de strigături şi chiuit. Are o circulaţie generală, fiind mai frecvent practicat în raioanele de nord, centru, sud-vest şi nistrene ale R. Moldova. Cu denumiri similare circulă în România, dar şi în zonele limitrofe ale nordului Bucovinei, în regiunile Transcarpatică, Odesa, Viniţa, cu iradiere spre est, în zonele de aşezare istorică a populaţiei „valahe”, moldo-române, de dincoace şi de dincolo de râul Bug (Ucraina). Cu numele de Daneţ se atestă şi la huţulii carpatini din reg. Cernăuţi şi Ivano-Frankovsk (Ucraina).
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Danţul este destinat funcţiei magice de delimitare a spaţiului sacru, de trecere a limitelor simbolice, de armonizare, comuniune şi de integrare a tinerilor în noua familie, de acreditare a noului statut social în comunitate. Are un caracter solemn, de regulă, acompaniat de o melodie în ritm aşezat, în măsura 6/8 sau 2/4, tempo moderat sau lent, amintind de tipul coregrafic naţional Hora sau Hora mare. În funcţie de tradiţia locală, el poate fi acompaniat şi de cântec vocal, de chiot şi strigătură. În cadrul ceremonialului, Danţul se interpretează de mai multe ori, el marcând faze importante din ziua cununiei: înconjurul ritual al meselor, la mireasă şi la mire, ieşirea alaiului nupţial din casă, plecarea alaiului spre cununie, încheierea cununiei, intrarea mirilor la masa mare (banchetul nupţial). Condus de vornicelul cel mare sau de nun, el este jucat fie de rudele apropiate, de miri, naşi, socri, fie de toţi nuntaşii, prinşi de mâini, în formă unui şir sau cerc. Melodiile de Danţ sunt nelipsite din repertoriul lăutarilor (muzicanţii profesionişti de tradiţie orală). Ele cunosc o mare diversitate de variante, fiind interpretate de formaţia tradiţională de nuntă (taraf). Sunt preluate şi în repertoriul formaţiilor moderne (electronizate şi computerizate) de nuntă.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Comunităţile rurale din nordul şi centrul R. Moldova, cu uşoare iradieri spre est şi spre sud-vest.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Odată cu urbanizarea vieţii, obiceiurilor şi tradiţiilor, inclusiv a spaţiului de desfăşurare a nunţilor, se atestă tendinţa reducerii considerabile a funcţionalităţii Danţului. Frecvenţa interpretării lui rituale este în scădere. Uneori se interpretează doar o singură dată sau chiar deloc.
5. Data inventarierii, specialistul:
11.12.2010. Vasile Chiseliţă, cercetător ştiinţific coordonator, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor în studiul artelor.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini.
*** Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate. Chişinău: Grafema Libris, 2009, p.166-194.
Curbet Vl. La vatra horelor. Chişinău: Cartea moldovenească, 1973.
Curbet Vl. Aşa-i jocul pe la noi. Chişinău: Literatura artistică, 1985.
***Folclor din părţile Codrilor (alc. Gr. Botezatu, N. Băieşu, E. Junghietu, M. Savina ş. a.). Chişinău,: Ştiinţa, 1973.
***Folclor din nordul Moldovei (alc. Gr. Botezatu, I. Buruiană, N. Băieşu ş. a.). Chişinău: Ştiinţa, 1983.
***Folclor din stepa Bălţilor (alc. Gr. Botezatu, I. Buruiană, N. Băieşu ş.a.). Chişinău: Ştiinţa, 1986.
**Folclor din Câmpia Sorocii (alc. Gr. Botezatu, I. Buruiană, N. Băieşu). Chişinău: Ştiinţa, 1989.
***Folclor din nordul Moldovei (alc. Gr. Botezatu, I. Buruiană, N. Băieşu ş. a.). Chişinău: Ştiinţa, 1983.
***Folclor din Ţara Fagilor (alc. Gr. Botezatu, I. Buruiană, N. Băieşu ş. a.). Chişinău: Hyperion, 1993.
Stoianov P. 500 melodii de jocuri din Moldova. Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
Înregistrări de teren pe bobine de magnetofon, copiate pe CD, se păstrează în Fondul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Numărul cotelor: 5-3, 8-5, 301-14, 313-3, 358-5, 403-4, 547-7, 575-5, 816-11, 817-9, 834-1, 872-10, 890-4, 896-6, 903-7, 903-8, 944-8, 1243-3, 1275-6, 1472-15, 1569-10, 1571-3.
