1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Cântecul mirelui
Nume local: La bărbieritul mirelui, La gătitul mirelui
Creaţie vocală, lirică, interpretată în cadrul pregătirii mirelui pentru nuntă.
În prezent este cunoscut doar de purtătorii autentici ai PCI şi de interpreţii profesionişti.
Se întâlneşte şi în alte zone ale spaţiului românesc.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Cântecul mirelui se integrează sincretic în cadrul actului ceremonial – Bărbieritul mirelui, ce simboliza despărţirea mirelui de grupul de flăcăi şi starea lui de holtei, constituind totodată ritul trecerii dintr-o categorie socială în alta.
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Se interpreta în grup de către flăcăi sau de lăutari. Melodia cantabilă, deseori ornamentată. Ritmul aparţine sistemului parlando-rubato. Sistemul sonor ca şi la cântecul miresei la fel de variat: structuri tetratonice, pentatonice, pentacordice, hexacordice, heptacordice. Forma strofică bazată pe tipurile binar şi ternar cu multiplele lor variante.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Colportori de folclor, grup tradiţional de muzicanţi cunoscători şi practicanţi ai repertoriului de nuntă. Executat sporadic de interpreţii profesionişti cu anumite ocazii.
5. Data inventarierii, specialistul:
Svetlana Badrajan, doctor în studiul artelor, etnomuzicolog.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:
Bibliografie:
1. Axionova, Lidia. Formele timpurii ale cântecelor populare moldoveneşti. Cântece rituale de familie/ Cântecul popular moldovenesc, Chişinău: Editura de Stat a Moldovei, 1958. pp.16-25.
2. Badrajan, Svetlana. Procese actuale ale funcţionalităţii cântecului miresei în nunta basarabeană. / Buletin ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele naturii şi Muzeologie, vol.3(16), Chişinău, 2005, pp.242-247.
3. Badrajan, Svetlana. Chiseliţă, Vasile. Muzica în contextul obiceiului de nuntă // Revista de etnologie, nr.3, Chişinău, 2001, pp.188-193.
4. Badrajan, Svetlana. Nunta în cadrul ciclului vieţii // Cultura populară şi contemporaneitatea, Chişinău: Tipografia centrală, 2001, pp.22-34.
5. Badrajan, Svetlana. Unele probleme în studierea folclorului muzical nupţial din Basarabia // Centenar Constantin Brăiloiu, Bucureşti: Editura Muzicală, 1994, pp.242-246.
6. Badrajan, Svetlana. Muzica în ceremonialul nupţial din Basarabia. Cântecul miresei, Chişinău: Epigraf, 2002.
7. Blajinu, Dumitru. Antologie de folclor muzical. 1107 melodii şi cântece din Moldova istorică, Constanţa: Ex Ponto, 2002.
8. Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Doine, cântece, jocuri, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
9. Ciaicovschi-Mereşanu, Gleb. Lerui ler, Chişinău: Literatura artistică, 1986.
10. Curbet, Vladimir. Aşa-i jocul pe la noi, Chişinău: Literatura artistică, 1985.
11. Curbet, Vladimir. La vatra horelor, Chişinău: Literatura artistică, 1973.
12. Găluşcă, Tatiana, Nicola Ioan R.. Folclor român din Basarabia (ediţie îngrijită de Grigore Botezatu şi Tudor Colac), Chişinău: Ştiinţa, 1999.
13. În grădina cu flori multe. Mironenco, Iaroslav. Şi cânt codrului cu drag, Chişinău: Literatura artistică, 1987
15. Pe drumul dorului. Caiet de folclor, alcătuitor şi responsabil Andrei Tamazlâcaru, Chişinău, Şearec-com, 2001.
16. Repertoriul de nuntă/ Arta muzicală din Republica Moldova. Istorie şi modernitate, Chişinău: Grafema Libris, 2009, pp.166-194
17. Rusnac, Constantin. Cucuşor cu pană sură, Chişinău: Literatura artistică, 1988.
18. Rusnac, Constantin. Ca la noi în sat, Chişinău: Literatura artistică, 1984.
19. Stoianov, Petru. 500 melodii de jocuri populare din Moldova, Chişinău: Cartea moldovenească, 1972.
20. Vin' bădiţă, vin' diseară. Caiet de folclor. Cântece notate şi îngrijite de Andrei Tamazlâcaru, Chişinău: Grafema Libris, 2006.
21. Două discuri cu materiale din Arhiva de folclor a Academiei de muzică, Teatru şi Arte Plastice: Antologie de folclor muzical moldovenesc, studioul Melodia, Moscova, 1989, redactor Gleb Ciaicovschi-Mereşanu. Materiale muzicale, înregistrate în urma investigaţiilor folclorice, ce se păstrează în arhivele instituţiilor specializate: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Academia de Ştiinţe, Centrul Naţional de Creaţie Populară, Universitatea pedagogică I.Creangă, Universitatea pedagogică A.Russo, ş.a; colecţiile personale ale etnomuzicologilor.
