1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini transfrontaliere:
Nume general: Împletitul din pănuşi, împletitul din foi de porumb
Nume local: Împletitul din pănuşi de păpuşoi
Meşteşug sau îndeletnicire casnică, practică de confecţionare a diverse obiecte din pănuşi de porumb. Acest material, care se găsea în preajma fiecărui ţăran era preţuit şi utilizat frecvent în viaţa cotidiană-fie ca material de împletit, fie ca material combustibil sau hrană pentru animale. O largă utilizare aveau pănuşile de porumb
şi în confecţionarea rogojinilor, saltelelor , a aşternutului de pat şi podea. Îndeletnicirea a fost şi este practicată pe întreg teritoriu Moldovei, mai frecvent în regiunile specializate în creşterea porumbului. Meşteri specializaţi erau puţini. De obicei se lucra în familie atât de femei, cât şi de bărbaţi. Se lucrau mai frecvent obiecte de uz casnic, suporturi, jucării, pălării pentru bărbaţi şi femei, coşuri de diferite tipuri, mărimi şi utilizări, articole de galanterie-poşete, cutiuţe..
Are o circulaţie generală, fiind mai frecvent practicat în raioanele de nord (Rîşcani Edineţ, Bălţi), centru (Teleneşti, Călăraşi,Orhei), sud(Cahul, Vulcăneşti) ale R. Moldova. Cu denumiri similare este practicat în România în jud. Arad, Bihor, Mureş, Dolj, Iaşi, Vaslui. La fel şi în zonele limitrofe ale Ucrainei, preponderent în regiunea Transcarpatică.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de manifestare:
Împletitul din pănuşi de porumb s-a practicat (se practică) ca meşteşug sau îndeletnicire casnică. Obiectele lucrate din pănuşi de porumb solicită multă răbdare, îndemînare şi fineţe în execuţie. Sunt preferate de meşteri pănuşile care prezintă unele calităţi ca: lungimea foii, fineţea, elasticitatea, culoarea. Ele se recoltează în perioada de coacere a porumbului, înainte de maturizarea completă. Cele mai calitative şi apreciate pănuşi sunt cele de la soiurile şi hibrizii din varietatea „dinte de cal”, care au cele mai lungi şi fine, rezistente şi elastice foi.
Colectarea materiei prime se face manual, direct din câmp ori mecanic cu ajutorul combinelor . La colectarea manuală, odată cu desfacerea ştiuletelui, se separă şi foile de porumb. Cele mai indicate pentru împletituri sunt foile interioare ce îmbracă ştiuletele de porumb de culoare alb-crem, fine,subţiri, elastice şi fără pete.
Pănuşile exterioare nu se folosesc la împletit.
După recoltarea, selecţionarea şi uscarea pănuşilor se depozitează la loc uscat pentru păstrare în magazii ori şoproane bine aerisite. Ele pot fi imediat la folosite după ce în prealabil au fost despicate în 2-3 sau mai multe făşii, în funcţie de lăţimea lor. Se va ţine cont că pănuşile nu se răsucesc cu mult timp înainte de împletire, deoarece se desfac devenind improprii pentru folosirea ulterioară. Pănuşile se umezesc în apă călduţă timp de 2-3 ore. După umezire foile de porumb se lasă să se zvânte timp de 15-20 min. după care se răsucesc fâşie cu fâşie pentru obţinerea firului de urzeală şi de bătătură . Făşiile de porumb se răsucesc spre stânga, iar împletitura se execută spre dreapta.
Pentru confecţionarea împletiturilor se folosesc mai multe procedee „cosiţă” împletită din 3 fire, unirea şi răsucirea firelor, metoda decorativ-ajurată, metoda legării nodurilor. Prin aceste procedee manual se confecţionează diferite modele de coşuri, sacoşe, pălării, poşete, ştergătoare, suporturi, fructiere, casete ş.a. bunuri de larg consum şi o mare varietate de jucării, păpuşi,măşti, obiecte cu destinaţie decorativă. Împletitul se realizează fără unelte sofisticate sau maşini.
Unii meşteri utilizează pănuşi de porumb de diferite culori naturale, alţii utilizează şi pănuşi vopsite cu coloranţi naturali sau de anilină(chimici). La coşuri, poşete, sacoşe se aplică adeseori ornamente din diferite materiale prin coaserea lor cu fir din pănuşi.
Meşterii comercializează această marfa prin reţeaua de magazine şi saloane specializate, în cadrul tîrgurilor şi expoziţiilor de artizanat, cât şi de la domiciliu(din atelier).
3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor purtătoare:
Această activitate se realizează manual în gospodării individuale. Meşteri împletitori sunt cei care lucrează anul împrejur. Unii lucrează ocazional, producând pentru necesităţi proprii, participări la expoziţii, sau în scopuri didactice.
În ţinutul nostru meşteşugul nu a cunoscut forme de cooperare economică, rămânând o activitate individuală, de familie. Genul este practicat preponderent de femei. Dintre meşterii acestui gen cunoscuţi în Moldova sânt E. Voloşciuc(1951) din or.Orhei Vasilisa Bujor(1950), Elena Roşcovan(1972), Cornelia Gusin(1973), din s. Trebujeni, Orhei; Tatiana Sandu(1954) din s. Corjova, Dubăsari; Veronica Stici(1951) din or. Criuleni ş.a.
Transmiterea abilităţilor meşteşugăreşti în această ocupaţie se face în diverse moduri: în şcolile de zi şi auxiliare- la orele de educaţie tehnologică, activităţi extraşcolare. Uniunea Meşterilor Populari din Moldova organizează cursurilor de formare profesională a adulţilor la această specialitate. Astfel au fost instruiţi oameni în ss.Frumoasa, Călăraşi, Trebujeni, Orhei, Coşnişa,Dubăsari. Este importantă desigur instruirea de către meşterii consacraţi a discipolilor. Ca formă de încurajare a împletitorilor Uniunea Meşterilor Populari din Moldova organizează expoziţii şi tărguri anuale specializate. Cea mai cunoscută este Expoziţia concurs a lucrărilor meşterilor împletitori din fibre vegetale cu aprecieri şi distincţii pentru cei mai buni meşteri împletitori. Pentru practicarea cu succes a activităţilor meşteşugăreşti în sprijinul meşterilor sunt Legea despre meşteşugurile tradiţionale(2003), Legea despre patenta antreprenorială(1998).ş.a. acte normative.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
Schimbările mari al modului de viaţă au limitat substanţial utilizarea pănuşilor de porumb în viaţa oamenilor, a spaţiului de desfăşurare a activităţilor lui. Există o concurenţă mare cu obiecte confecţionate industrial, sau împletituri şimilare, confecţionate în Orient, care sunt şi mult mai ieftene. Este problematică uneori colectarea materiei prime. În perioada socialistă împletitul din pănuşi de porumb aproape că dispăruseră . Revenirea la economia liberă de piaţă a sporit interesul populaţiei rurale faţă de aceste îndeletniciri meşteşugăreşti şi pentru faptul că poate fi o sursă sigură de câştig şi de ocupare a forţei de muncă.
În ultimul deceniu se atestă un interes sporit faţă de acest meşteşug. Este apreciat faptul, că necesită investiţii puţine, iar materia primă este accesibilă, ieftenă. La fel şi în societatea noastră sânt apreciate calităţile obiectele împletite din pănuşi de porumb, sunt cumpărate de populaţie. Cu dezvoltarea producţiei agricole, turismului, altor ramuri economice ponderea lor va continua să crească continuu.
5. Data inventarierii, specialistul:
28.12.2010. Ion Bălteanu, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
6. Referinţe la literatură, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise aflate în comunitate, materiale de arhivă, diferite imagini:
G.Stoica, P.Petrescu . Dicţionar de artă populară. Bucureşti, 1997
P.Bucătaru Arta împletitului din pai. Chişinău, 2000
Meşteşuguri populare artistice. Chid metodic pentru cadre didactice din învăţămîntul special. Chişinău , 2006
N.Cangea. Jucării din fibre vegetale. Chişinău, 2009
Gavril, Magda, Împletituri de artizanat. Editura tehnică, 1975
C. Simionescu. Chimia stufului. Editura tehnică, 1966
Г. Федотов Сухие травы. Москва. 1997
Colecţii de împletituri aflate în partimoniul muzeelor din RM, cea mai complexă fiind cea de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Colecţii personale ale creatorilor contemporani.
Colecţii de împletituri aflate în posesia instituţiilor de educaţie (şcoli, grădiniţe,centre de creaţie şi meşteşugăreşti).